Contraindicații ale unor plante, alimente și terapii naturiste

-->

CONTRAINDICAŢII ALE UNOR PLANTE, 
ALIMENTE ŞI TERAPII NATURISTE

Ca orice medicament, şi plantele medicinale luate în exces au efecte secundare şi contraindicaţii. Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele acţionează mai fin, provoacă mai puţine reacţii adverse şi complicaţii. Din acest motiv, unii oameni consideră că folosirea plantelor este complet inofensivă, indiferent de doză. Lucrurile nu stau chiar aşa. Ca şi în cazul tratării cu pastile şi cea cu plante necesită respectarea dozelor şi a termenelor. Depăşirea lor poate provoca diferite dereglări în funcţionarea echilibrată a organismului, şi anume:

- Aloe Vera: în caz de administrare excesivă sau anumite sensibilităţi, provoacă inflamaţia intestinului gros, aflux de sânge la organele bazinului şi inhibarea peristaltismul intestinal. Cei cu boli de ficat, rinichi şi vezică biliară vor folosi cu prudenţă această plantă.

- Armurariul nu se ia în caz de tromboflebită, hipertensiune şi coagulabilitate crescută a sângelui.

- Barba-ursului sau coada-calului: în caz de supradozare, apar dureri de rinichi. Trebuie folosită cu moderaţie de către bolnavii cu hipertensiune, boli de inimă şi de rinichi.

- Băile de nămol îmbunătăţesc metabolismul organismului, stimulând funcţionarea glandelor endocrine. Nu se folosesc (chiar se interzic) în cazuri de: cancer, tuberculoză activă, tiroidoză, imediat după un infarct miocardic, în timpul sarcinii, în procesele inflamatorii acute.

- Castanul, supradozat (flori în ceai) provoacă crampe ale degetelor de la mâini.

- Cimbrişorul în cantităţi foarte mari duce la hiperfuncţia glandei tiroide. Este contraindicat femeilor însărcinate, în cazuri de ulcer stomacal şi duodenal, pielonefrită, hepatită, arterioscleroză coronariană şi cerebrală, fibrilaţie auriculară sau atrială.

- Cătina albă este contraindicată pentru bolnavii cu colecistită acută, pancreatită, diaree cronică. La bărbaţi, cătina albă poate provoacă prostatită adenomatoasă, iar la femei mastopatie, din cauza conţinutului de fitohormoni. În caz de astm bronşic şi în alte cazuri rare, betacarotenul, care se află în cantităţi mari în cătina albă, poate provoca alergie.

- Coada-şoricelului poate provoca, în caz de supradozare, ameţeală, diaree, erupţii, tromboflebită.

- Echinacea nu se recomandă în cazuri de boli evolutive sistematice ca: tuberculoză, scleroză multiplă, colagenoză şi în caz de sensibilitate ridicată faţă de plantele compozite.

- Florile de tei folosite în ceai dau complicaţii la inimă dacă se bea mai mult de o lună, fără întrerupere. Pauza între două cure lunare trebuie să fie de cel puţin 6 luni.

- Hameiul, folosit în cantităţi mari, duce la dureri de cap, dureri de burtă, greaţă, vomă, dezvoltarea tumorilor, scăderea potenţei, iritarea mucoasei tractului digestiv.

- Iarba-mare ridică tensiunea, deci este indicată numai hipotensivilor.

- Imortela, în doze mari, ridică tensiunea arterială şi provoacă încetinirea funcţiilor ficatului.

- Inul sub formă de seminţe provoacă diaree. Folosirea îndelungată (mai mult de 3 săptămâni) acţionează negativ în cazuri de colecistită şi hepatită.

- Ginsengul nu se recomandă bolnavilor cu hipertensiune, cu infecţii sau hiperexcitabilitate. Uneori apar insomnii, dureri de cap, de inimă, dezvoltare sexuală prematură (mai ales la fete). Supradozarea duce la scăderea potenţei.

- Lăptişorul de matcă nu se foloseşte în caz de boala Addison (boală a glandei suprarenale).

- Laminaria (algă marină) folosită timp îndelungat duce la osteoporoză. Administrarea ei este contraindicată în cazul nefritelor, diatezelor hemoragice şi afecţiunilor în care sunt interzise preparatele din iod.

- Măceşul, atât de cunoscut şi apreciat, folosit excesiv, duce la distrugerea smalţului dentar, pietre la rinichi, diaree.

- Mătasea de porumb, în cantităţi mari inhibă centrul nervos care coordonează activitatea inimii, dar în doze mici îl stimulează. Supradozată, provoacă de asemenea şi tromboflebită.

- Muştarul este contraindicat în tratarea bolilor de rinichi şi a tuberculozei.

- Păducelul, în doze mari provoacă scăderea bruscă a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale şi vomă. După folosirea ceaiului sau tincturilor cu păducel se interzice a se bea apă rece, deoarece apar colici intestinale.

- Pătlagina şi seminţele ei, în caz de supradozare, ca ceai, sunt contraindicate bolnavilor de ulcer şi gastrită hiperacidă. Dacă aciditatea este scăzută, pătlagina se foloseşte cu succes în tratarea acestor boli.

- Pătrunjelul agravează durerile de cap iar sucul este contraindicat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează. Consumarea lui în cantităţi mari duce la eliminări în exces de potasiu, care trebuie recuperat consumând alimente bogate în acest element.

- Pelinul, în cantităţi foarte mari provoacă spasme, halucinaţii, tulburări psihice.

- Pojarniţa (sunătoarea) folosită timp îndelungat ridică tensiunea arterială, provoacă îngustarea vaselor sanguine, fotodermită, scăderea potenţei. Când folosiţi inhalatori pentru astm bronşic, medicamente pentru răceală sau febră de fân, nu aveţi voie să beţi ceai de sunătoare. Cu această plantă nu sunt compatibile: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castraveţii în oţet, iaurtul.

- Menta nu se recomandă bolnavilor hipotensivi, cu hipoaciditate gastrică, hernie. Folosirea îndelungată a mentei duce la incontinenţă urinară și la scăderea potenţei. Menta proaspăta are toxicitate redusă şi este indică în ceaiuri.

- Podbalul este interzis categoric celor cu afecţiuni ale ficatului şi alcoolicilor. Provoacă dureri abdominale, greaţă, stări febrile, icter.

- Rostopasca este o planta minune care a salvat mulţi bolnavi. Dar folosirea îndelungată a plantei provoacă greaţă, vomă, inhibarea centrului respirator, paralizie spinală, crampe musculare.

- Salvia nu se administrează mai mult de 2 luni la rând deoarece poate irita mucoasele. Femeilor însărcinate şi bolnavilor de nefrită le este contraindicată folosirea internă.

- Socul, boabele de soc, folosite în doze mari (peste 200 g pe zi), duc la intoxicarea organismului asociată cu stări de vomă, arsuri la stomac, iritarea gâtului, dificultăţi în respiraţie, convulsii. Este contraindicat persoanelor cu diaree cronică şi acută, producând iritaţii ale colonului.

- Stejarul - coaja lui se foloseşte în medicina populară pentru tratarea diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosită timp îndelungat pentru gargară, duce la scăderea simţului olfactiv. Folosită intern, în doze mari, provoacă scăderea apetitului, vomă, colică renală.

- Ştevia este contraindicată bolnavilor de tuberculoză. Uneori provoacă uremie.

- Troscotul, în doze mari, întăreşte tonusul uterului, coagulabilitatea sângelui. Nu se recomandă femeilor însărcinate şi bolnavilor cu inflamaţii acute ale rinichilor sau vezicii urinare.

- Urzica, în cantităţi mari, duce la mărirea coagulabilităţii sângelui. Nu se recomandă pentru bolnavii cu hipertensiune arterială, arterioscleroză, polipi, adenom testicular. Se interzice în caz de hemoragie uterină provocată de fibroame şi mioame. La vârstnici, poate agrava tromboflebita.

- Valeriana (odoleanul), folosită timp îndelungat, duce la inhibarea funcţiilor organelor interne, provoacă dureri de cap, greaţă, schimbări în funcţionarea inimii, scăderea capacităţii de muncă.

Am încercat să arătăm că tratamentul cu plante medicinale nu este atât de inofensiv cum ar părea la prima vedere. Aceasta nu înseamnă că trebuie să renunţaţi la fitoterapie. Dar, pentru ca tratamentul cu plante să vă aducă numai sănătate şi bucurie, trebuie să urmaţi cu stricteţe indicaţiile medicului fitoterapeut, să nu depăşiţi dozele şi termenele prescrise şi să faceţi pauzele necesare între seriile de tratamente. Uneori medicii spun: „e prea târziu”. Natura însă nu spune niciodată „e prea târziu”. Ea are leacuri pentru orice stadiu al bolii şi ne întinde o mână de ajutor.

PRODUSE ALIMENTARE CONTRAINDICATE

Nu numai plantele medicinale, ci şi produsele care se folosesc în alimentaţia naturistă – fructele şi legumele – conţin compuşi care pot avea un efect negativ asupra unui organism bolnav.

- Apa de la robinet conţine clor – un element foarte activ şi agresiv, a cărui folosire a fost interzisă în ţările civilizate. Prepararea ceaiului cu această apă poate provoca combinaţii chimice nedorite. Vestea bună este că clorul este o substanţă volatilă. Pentru eliminarea lui, puneţi apa într-un recipient descoperit şi lăsaţi-o câteva ore la aer, înainte de a o folosi. Clorul se va evapora.

- Apa fiartă nu se foloseşte după mai mult de 24 de ore de la fierbere, pentru că devine nocivă. Apa fiartă capătă o structură nedorită, este săracă în oxigen şi absoarbe din aer multe virusuri, bacterii şi microorganisme. Folosirea ei permanentă poate provoca litiază renală. Apa fiartă se consumă imediat după fierbere, sub formă de ceai, supă etc.

- Băuturile ambalate în cutii de aluminiu conţin un conservant care provoacă producerea hormonilor feminini în organismul bărbătesc. Bărbaţii care beau mai mult de 5 cutii de bere pe zi riscă să se aleagă nu numai cu o burtă mare, ci şi cu impotenţă şi cu mărirea sânilor.

- Berea este o băutură foarte apreciată, în special de bărbaţi. Dar trebuie să se ştie că, în timp ce se evaporă, elimină anumite substanţe care ajung în mucoasa nazofaringiană şi duc la scăderea apetitului sexual.

- Bobul şi fasolea consumate timp îndelungat duc uneori la apariţia durerilor de picioare şi la periostită dentară. De asemenea, ceaiul din păstăi de fasole, recomandat mai ales celor bolnavi de diabet zaharat, reduce într-adevăr nivelul zahărului din sânge cu 35% dar, dacă se supradozează, tot cu 35% înrăutăţeşte şi vederea bolnavului.

- Bostanul (dovleacul) şi dovleceii conţin alcaloizi care duc la inflamarea amigdalelor, iar folosirea îndelungată a seminţelor de dovleac poate provoca furunculoză. De asemenea, consumul de bostan este contraindicat în gastritele cu aciditate scăzută, în ulcerul stomacal, în formele acute de boli stomacale şi în formele grave de diabet zaharat.

- Brânza de vaci se va consuma în cantităţi cât mai mici de către cei cu afecţiuni la rinichi.

- Cartofii consumaţi în cantităţi mari nu se recomandă bărbaţilor cu excitabilitate sexuală crescută.

- Ceapa consumată în cantităţi mari duce la tahicardie şi la alte modificări în funcţionarea sistemului cardiovascular. Este contraindicată celor cu afecţiuni ale ficatului, rinichilor, pancreasului, cu ulcer stomacal şi duodenal.

- Ciocolata este contraindicată persoanelor cu afecţiuni hepatice.

- Compotul de caise uscate sau proaspete nu este bun în cazul celor cu afecţiuni stomacale.

- Curmalele nu se recomandă bolnavilor care au afecţiuni ale sistemului digestiv.

- Alimentele de orice fel care au mucegăit trebuie aruncate. Mucegaiul produce toxine, inclusiv de natură cancerigenă, care nu se distrug prin fierbere.

- Drojdiile sunt necesare organismului uman pentru reglarea metabolismului, pentru funcţionarea normală a sistemului nervos şi ca izvor de vitamine. Dar trebuie folosite cu atenţie. Ele trebuie înlăturate din meniul bolnavilor de hipertensiune şi al celor cu afecţiuni ale tractului digestiv.

- Hreanul irită membrana mucoasă a tractului digestiv.

- Laptele, consumat rece, dereglează digestia. Pentru a-şi face efectul, el trebuie încălzit puţin, băut pe nemâncate, cu înghiţituri mici, ţinându-l cât mai mult timp în gură înainte de a-l înghiţi.

- Lactatele sunt contraindicate celor cu afecţiuni hepatice sau care suferă de osteoporoză.

- Margarina conţine mulţi transizomeri – acizi alifatici nesaturaţi – care dereglează funcţionarea fermenţilor, schimbând şi structura membranelor celulare. Ca rezultat, creşte nivelul colesterolului în sânge, precum şi riscul îmbolnăvirii de diabet şi de infarct miocardic.

- Mărarul folosit îndelungat şi în cantităţi mari, ca şi alte plante din familia lui, scade apetitul sexual.

- Menta consumată în exces constituie un impediment pentru femeile care vor să rămână însărcinate.

- Nucile, mâncate în cantităţi mari, provoacă constipaţie, spasme ale vaselor sanguine din creier şi dureri de cap. Nu este indicat a se mânca mai mult de 4 nuci pe zi. Folosirea internă a preparatelor din nuci măreşte cantitatea de protrombină din sânge (factorul II de coagulare a sângelui), motiv pentru care trebuie folosite concomitent ceaiuri sau preparate din plante care provoacă subţierea sângelui: flori de boz, de castan, de tei, rădăcini de dud sau de zmeură. De asemenea, nucile nu se mănâncă pe stomacul gol dacă aciditatea gastrică este ridicată, sau în caz de inflamaţie intestinală. Consumarea lor este indicată doar între mese.

- Pâinea graham este foarte bună pentru slăbit. Previne constipaţia şi vitaminizează organismului. Dar atenţie, recoltele se stropesc cu erbicide. Aceste toxine se regăsesc în tegumentul bobului de grâu din care se face pâinea graham.

- Pepenele galben nu se recomandă mamelor care alăptează (uneori la copii apar alergii). De asemenea, nu se recomandă celor care suferă de diabet zaharat, duodenită, ulcer stomacal, dizenterie, diaree.

- Produsele apicole, mai ales veninul, nu se combină cu alcoolul. De aceea, cu câteva zile înainte de folosirea veninului de albină, se renunţă la orice alcool.

- Rodiile supradozate înrăutăţesc vederea, strică smalţul dentar, irită mucoasa stomacului şi  provoacă, în unele cazuri vertij, crampe musculare, slăbiciune.

- Roşiile nu se consumă când bolnavul ia medicamente sulfamidice. Se va reduce la minimum consumarea roşiilor în caz de: astm bronşic, menstre dureroase, boli ginecologice, diateză urică, litiază renală.

- Scorţişoara nu este indicată femeilor însărcinate, celor afectaţi de epuizare nervoasă, precum şi celor cu pielea foarte sensibilă.

- Seminţele de floarea-soarelui consumate în exces pot provoca leucoree.

- Smântâna este contraindicată în cazurile de ulcer stomacal sau intestinal, gastrită hiperacidă, obezitate.

- Strugurii şi stafidele, consumate împreună cu alte fructe sau legume sau după care se bea lapte sau apă minerală, produc deranjamente stomacale.

- Sucul de sfeclă roşie, consumat proaspăt, ridică tensiunea arterială şi poate provoca spasme ale vaselor sanguine. Se recomandă ca sucul de sfeclă să fie consumat la două ore după ce a fost stors. E de dorit să fie amestecat şi cu alte sucuri (morcovi, mere, varză).

- Uleiurile volatile (eterice) sunt substanţe medicinale puternice şi se folosesc în medicina naturistă de mai bine de 5000 de ani. Unele dintre ele, folosite în aromaterapie sunt contraindicate femeilor însărcinate, bolnavilor de alergie, spasm bronşic, epilepsie, hipertensiune gravă şi celor care au suferit de atacuri cardiace, infarcturi de miocard şi accidente vasculare cerebrale.

- Usturoiul irită mucoasa tractului digestiv. În exces, inhibă centrul respirator şi provoacă uneori diaree şi vomă.

- Vinetele conțin o substanţă toxică numită solanină. Pentru a le consuma fără grijă, înainte de preparare, ele se ţin câteva minute în apă clocotită.

- Vitamina A în doze mari duce la căderea părului, dar în doze mici stimulează creşterea lui.

- Zahărul este contraindicat femeilor însărcinate, deoarece scade nivelul calciului.

- Ceaiul verde era folosit încă din antichitate, nu numai ca băutură ci şi ca medicament cu proprietăţi deosebite. Previne cancerul, scade colesterolul în sânge, întăreşte pereţii vaselor sanguine, scade nivelul zahărului în sânge, înlătură oboseala şi stresul, încetineşte procesul de îmbătrânire. Ceaiul verde are foarte multe virtuţi dar totuşi, nu poate fi de folos tuturor şi oricând. Este contraindicat celor cu gastrită hiperacidă, ulcer stomacal şi duodenită, deoarece le produce dureri în zona stomacului. Dacă  mamele care alăptează consumă mult ceai concentrat (inclusiv cel negru) seara, o parte din cofeină trece în laptele matern, provocând insomnii copiilor. La persoanele hipotensive care consumă cantităţi mari de ceai verde concentrat, în prima fază tensiunea creşte puţin şi se ameliorează starea fizică, dar peste câteva ore tensiunea scade accentuat, apare senzaţia de slăbiciune, scade tonusul vaselor sanguine. În cazul lor, e mai indicat ceaiul negru, care creşte tensiunea arterială şi măreşte tonusul vaselor capilare. Se recomandă și folosirea ceaiului verde, dar în cantităţi mici şi concentraţie slabă. Băutorul de ceai (verde sau negru) trebuie să aibă simţul măsurii. Depăşirea dozei duce la insomnie, palpitaţii şi alte simptome.

- Aspirina: cei care consumă zilnic aspirină trebuie să ştie că aceasta are acelaşi efect ca şi alcoolul, ducând la distrugerea ficatului. Se poate ajunge în timp şi la scăderea auzului. Consumul îndelungat de aspirină duce la scăderea imunităţii, iar asociat cu antibiotice, favorizează transformarea bolilor acute în boli cronice. Aspirina poate fi înlocuită cu 4 roşii ecologice în fiecare zi sau cu ceai din coajă de salcie.

- Mierea și preparatele pe bază de propolis nu vor fi niciodată încălzite la temperaturi de peste 45°C, deoarece devin toxice. De asemenea, ele nu trebuie păstrate în congelator, pentru că-şi pierd proprietăţile terapeutice.

Paracelsus, celebrul medic şi alchimist din Evul Mediu spunea: „Totul este otravă, doar doza contează”. Înţelepţii anticii spuneau: „Dacă te-ai îmbolnăvit, schimbă-ţi modul de viaţă; dacă nu ajută, schimbă-ţi alimentaţia; dacă nici asta nu ajută, începe să te tratezi”. Într-adevăr, multe tratamente necesită schimbarea regimului alimentar, moment în care trebuie excluse, sau reduse la minimum unele alimente. Iată câteva boli pentru care anumite alimente trebuie reduse sau excluse din alimentaţia zilnică:

- Afecţiuni gastrointestinale acute şi inflamatorii: varză, ceapă, usturoi, ridichi de toamnă, fragi, curmale. Ardeiul gras se poate consuma numai în cantităţi mici;

- Ulcer stomacal: castraveţi muraţi, ceapă, usturoi, pepene galben, morcov;

- Duodenită, gastrită: portocale, pepene verde, struguri, rodii, grepfrut, lămâie, coarne, usturoi, ridiche neagră, pere, hrean, ştevie;

- Colită şi diaree: nuci, struguri, hrean, pepene verde;

- Pancreatită, enterocolită: portocale, lămâi, ridichi timpurii şi de toamnă;

- Afecţiuni ale sistemului cardiovascular cu edem: sare, struguri, pepene verde, murături, ştevie, ceapă şi alimente care  balonează: soia, fasole, mazăre, pâine albă;

- Hipertonie vasculară: ginseng şi alte plante energizante, sunătoare, struguri, sare;

- Obezitate: piersici, nuci, struguri, banane, avocado, cartofi, prune uscate, orez, paste făinoase;

- Nefrită, afecţiuni renale: zmeură sub orice formă, pătrunjel, spanac, struguri, hrean, ştevie, ceapă, usturoi, ardei iute, ridiche neagră, murături, dafin, salvie;

- Litiază biliară: roşii, vinete, fasole;

- Boli ale aparatului locomotor: bob, fasole, spanac, ştevie, piper negru, mirodenii;

- Coagulabilitate a sângelui mărită: porumb, coada-şoricelului, urzică.

Meniul omului bolnav nu depinde numai de boala de care suferă. Trebuie să se ia în considerare şi ce medicamente foloseşte. De exemplu, dacă ia preparate asemănătoare proteinelor (clofelină, teofilină, tetraciclină, digitoxină), el trebuie să renunţe la alimentele de origine animală.

Mâncarea grasă scade efectul medicamentelor pentru vindecarea stomacului şi a intestinelor. Dar, atunci când folosiţi vitaminele A, D, E, K (sunt liposolubile), seduxen, metronidazol sau anticoagulante, alimentele grase sunt indicate.

Combinaţia nereuşită de medicamente şi alimente poate provoca şi o criză de hipertensiune. Acest lucru se întâmplă când bolnavul ia medicamente pentru scăderea tensiunii şi mănâncă murături cu carne sau peşte afumat, ori ia antidepresive împreună cu vin, bere, caşcaval, cafea, fasole, banane. Medicamentele se iau numai cu apă.
 
Și… o ultimă informaţie pentru sănătate: cantitatea mare de veselă de cristal de pe poliţe prezintă un real pericol radioactiv. Cristalul focalizează emisia de unde electromagnetice şi reflectă fasciculele dăunătoare spre oamenii aflaţi în cameră. Nu vă grăbiţi totuşi să aruncaţi vesela de cristal. Dacă nu vreţi să o păstraţi în cutii, puneţi în fiecare recipient de cristal câteva alune de pădure, boabe de fasole sau castane. Acestea vor neutraliza efectul negativ al cristalului asupra sănătăţii dumneavoastră.

Sursa: http://www.naturamedic.ro/contraindicatii-ale-unor-plante-alimente-si-tratamente-naturale/8.html  

-->