-->
SCURT
ISTORIC AL CONFLICTULUI ISRAELIANO-PALESTINIAN
1517-1917 – Palestina este parte a Imperiului Otoman.
1897 – La Bresle, Elveția, are loc primul congres al evreilor. Cu
această ocazie, se întocmeşte un program de colonizare a Palestinei de către
evrei.
1906 – Congresul evreilor decide ca ţara evreilor să ia fiinţă în
Palestina.
1845-1914 – Numărul evreilor din Palestina creşte de la 12.000 la
85.000.
1916 – În urma pactului Sykes-Picot dintre Franţa şi Marea
Britanie, Siria şi Libanul revin Franţei, Iordania şi Irakul revin Marii
Britanii, iar Palestina urmează a fi internaţionalizată.
1917 – Guvernul britanic emite declaraţia de la Balfour, prin care
promite evreilor înfiinţarea unui stat al lor pe teritoriul Palestinei.
1920 – Conferința de la San Remo acordă Marii Britanii mandatul
asupra Palestinei. Sir Herbert Samuel este trimis în funcția de Înalt Comisar
britanic în Palestina
24.07.1922 – Consiliul Ligii Națiunilor acordă Marii Britanii
dreptul de a favoriza stabilirea poporului evreu în acest spațiu arab.
29.11. 1947 – Adunarea generală a ONU adoptă rezoluția 181, în care
prevede: încetarea mandatului Marii Britanii, crearea pe teritoriul Palestinei
a unui stat evreu și a unui stat arab și un statut special pentru orașul
Ierusalim, care urma să devină zonă internaţională sub jurisdicţie ONU. Palestinienii
se opun partajării teritoriului lor.
14.05.1948 – Marea Britanie se retrage din Palestina, iar liderii
evreilor iau decizia înfiinţării unui stat evreiesc. În aceeaşi zi, armatele
Egiptului, Transiordaniei, Siriei, Libanului şi Irakului vin în sprijinul
palestinienilor, încercând să evite divizarea Palestinei. Arabii nu reuşesc să
împiedice formarea statului Israel. Din cei 800.000 de palestinieni care trăiau
în teritoriul deţinut de israelieni înainte de 1948, mai rămân 170.000; restul
emigrează în statele arabe vecine, arabii nemaifiind astfel majoritari în noul
stat evreiesc.
1965 – Este înfiinţată Organizaţia de Eliberare a Palestinei (OEP).
5.06.1967 – Israelul atacă Egiptul, Siria şi Iordania simultan.
Războiul se termină după 5 zile cu victoria Israelului, care ocupă Peninsula
Sinai, Ierusalimul de Est, Înălţimile Golan şi Cisiordania.
6.10.1973 – Egiptul şi Siria pornesc război împotriva Israelului,
cu scopul de a recâştiga teritoriile pierdute în 1967. Henry Kissinger,
secretarul de stat al SUA, reuşeşte să obţină o încetare a focului din partea
beligeranţilor.
1987 – Organizația Pentru Eliberarea Palestinei preia conducerea Intifadei
(Mișcarea de rezistență din teritoriile arabe ocupate). În acest moment, relaţiile
dintre Israel şi palestinieni intră într-o nouă fază. Au loc o serie de revolte
palestiniene în teritoriile israeliene, ce includ demonstraţii, greve şi
aruncări de pietre asupra soldaţilor israelieni.
Sunt evreu și vreau ca Israelul să nu mai
omoare palestinieni
30.10.1991 – Are loc Conferința de la Madrid, printre problemele
aflate pe agenda de lucru situându-se: cele teritoriale, dreptul de întoarcere
a evreilor din Europa Centrală, statele arabe și URSS, palestinienii refugiați
în Liban și Iordania, statutul Ierusalimului și recunoașterea statului Israel.
La conferință, George Bush afirmă că „compromisurile teritoriale sunt esențiale
pentru pace”, în timp ce Gorbaciov apelează la „respectarea drepturilor palestinienilor”.
Implicarea internațională în conflict demonstrează că în joc se află interese
politice, strategice și economice.
1993 – Este semnat pactul de încetare a focului între primul
ministru israelian Yitzhak Rabin şi preşedintele Organizaţiei Pentru Eliberarea
Palestinei, Yasser Arafat. Prin acest pact, Israelul acceptă o conducere
independentă a palestinienilor.
4.11. 1995 – Yitzhak Rabin, primul ministru al Israelului, este
asasinat de către un evreu, suporter al extremei drepte din Israel.
2003 – Mahmoud Abbas devine primul ministru al palestinienilor.
21.03.2004 – Șahu Ahmad Yassin, fondatorul mișcării de rezistență Hamas,
este asasinat.
11.11.2004 – Moare în mod suspect liderul palestinian Yasser Arafat.
În noiembrie 2012 este deshumat și se inițiază o anchetă, deoarece un laborator
elvețian a declarat că s-au găsit urme pe poloniu 210, o substanță radioactivă
extrem de periculoasă, pe o parte din obiectele personale ale fostului lider
palestinian. Rezultatele anchetei sunt în continuare controversate.
25.01.2006 – Hamas câştigă alegerile legislative în Gaza.
24.06.2006 – Israelul provoacă militanţii din Gaza prin arestarea a
doi membri Hamas: Osama şi Mustafa Muamar.
25.06.2006 – Palestinienii ripostează, ucid doi soldaţi israelieni
şi răpesc un al treilea, pe Gilad Shalit. Israelul profită şi, sub pretextul
eliberării lui Gilad Shalit, lansează o nouă operaţiune în Gaza. Palestinienii
protestează, spunând că această operaţiune are ca obiectiv destabilizarea noului
guvern Hamas.
29.05.2006 – Israelul arestează 64 de oficiali Hamas, din care 8
sunt membri în Guvernul Hamas.
6.09.2006 – Gilad Shalit este eliberat prin intermediul mediatorilor
din Egipt.
01.11.2006 - 09.11.2006 – Masacrul de la Beit Hanoun. Armata
israeliană invadează oraşul Beit Hanoun. După invazie, bilanţul este tragic: 80
de morţi şi 40 de răniţi din rândul palestinienilor.
Pace, propagandă și tărâmul făgăduinței
(Peace, propaganda and the
promised land) (RO)
„Prin vocile unor savanți,
critici, activiști pentru pace și experți în problema Orientului Mijlociu,
documentarul relevă modul în care ocupația israeliană din Cisiordania și Fâșia
Gaza rămâne un subiect ascuns în știrile mass media, iar colonizarea brutală
israeliană pare a fi mai degrabă o acțiune defensivă, decât una ofensivă,
reală. Documentarul explorează, de asemenea, modalitățile prin care jurnaliștii
din SUA au devenit complici la realizarea campaniei de relații publice (propagandă)
a Israelului, ridicând multe întrebări cu privire la etica, rolul jurnalismului
și relația de aservire dintre mass media și politică. ...asaltul sionist contra
palestinienilor a început odată cu agresiunea britanică din 1917 asupra
Palestinei și, ca atare, ne mai despart numai patru ani de „sărbătorirea” unui
veac de atrocități pe seama ghinionistului popor palestinian”.
-->
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.