CALEA CĂTRE
O NOUĂ MEDICINĂ
Un doctor care prescrie tratamente identice
pentru doi indivizi și se așteaptă la rezultate identice, poate fi clasificat
drept un pericol social. Lin Yutang (1895-1976) autor, lingvist, inventator
Deşi sistemul de sănătate are
nevoie stringentă de reforme, acestea sunt blocate în consiliile şi comisiile
conduse de interese ce au mai puţină legătură cu sănătatea populaţiei.
Singurele măsuri care se iau sunt acelea de a-l stoarce de bani pe bietul
cetăţean, în timp ce prestările de servicii ale membrilor sistemului de
sănătate (medici de familie, spitale, clinici universitare) scad permanent în
calitate! De aceea, numărul persoanelor bolnave cronic creşte în proporție
aritmetică, iar costurile, în proporţie geometrică. Este imperios necesar ca
ceva fundamental să se schimbe. Dar cine s-o facă? Politicienii? Ei sunt
susţinuţi şi finanţaţi de concernele farma, şi prin urmare dansează cum li se
cântă! Medicii? Ei au alte probleme pe cap. Unii trebuie să-şi plătească
datoriile la bănci pentru aparatura şi cabinetele proprii, alţii trebuie să-şi
consume cumva grămada de bani prin Maldive sau Canare. Cât despre concernele
farma, nu e cazul să ne facem vreo speranţă.
Un vechi proverb chinezesc
spune: „Medicii excepţionali preîntâmpină boala, medicii mediocri vindecă boala
pe cale să apară, iar medicii proști vindecă boala care deja s-a instalat”.
La o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori, cât are în prezent China,
înţelegerea acestui proverb are o mare însemnătate. Căci o ţară cu o populaţie
atât de numeroasă nu-şi poate permite să finanţeze un sistem de sănătate ca cel
american sau german. Așa că, în China, lumea merge la medic când este
sănătoasă, pentru a afla ce trebuie să facă pe viitor pentru a-şi păstra
această stare.
Pe timpul lui Confucius,
lucrurile stăteau la fel: medicul era plătit atâta timp cât te ţinea sănătos.
Dacă te îmbolnăveai, nu primea un ban şi trebuia să te consulte şi să te trateze
gratuit. De obicei însă era concediat înainte de a se ajunge aici. Chiar şi astăzi
în China există medici care consultă bolnavul gratuit, și care-şi primesc
onorariul atunci când pacientul lor rămâne în continuare sănătos. Dar nu numai
asta. Şi ordinea procedurilor terapeutice este complet diferită acolo faţă de
ţările europene sau nord-americane. Primul pas este schimbarea nutriţiei,
urmată de modificarea stilului de viaţă al bolnavului. De-abia după aceea se
administrează medicamente, iar procedurile terapeutice complexe sunt aplicate doar
în ultimă instanță.
Cunoştinţe de bază privind
alimentaţia, bolile uşoare (răceli, deranjamentele stomacale), măsurile de
menţinere a sănătăţii (gimnastică, Tai Chi, Qi Gong, masaj şi meditaţie), evitarea
bolilor, toate acestea se învaţă în China încă din grădiniţă şi şcoala primară.
Mai târziu, acest stil de viaţă sănătos este practicat în familie şi la
serviciu. De asemenea, în China există încă aşa-numiţii „medici desculţi”, care
sunt în stare să recunoască un pericol de boală, să dea primul ajutor, să-i dea
pacientului lămuririle necesare şi să-l îndrepte către un specialist. Prin
această formă de medicină, în care afecțiunile sunt depistate din timp, în
China, numărul bolnavilor cronici (diabet, afecţiuni cardio-circulatorii, reumatism,
artrită, cancer) este mic. E adevărat că, din cauza industrializării puternice,
a poluării mediului, a felului modern-orăşenesc de viaţă, în China apar și
„boli ale bunăstării”, dar per total, acest sistem medical este superior medicinii
alopate din Europa și SUA. Datorită lungii ei istorii medicale tradiţionale,
China a învăţat să investească în sănătate, şi nu în boală, aşa cum, din
păcate, facem noi.
În Europa, prevenţia este
criticată cu miopul argument că aceasta n-ar face decât să crească şi mai mult
costurile sistemului medical. Poate că în prima fază acest lucru este posibil,
dar pe termen lung, prevenţia va fi rentabilă şi va recupera investiţia
iniţială. Astfel, afecţiunile cauzate de un stil de viaţă greşit se vor
împuţina simţitor, nu se vor mai croniciza şi nu vor mai necesita costuri terapeutice
uriaşe. Numai că de pe urma unui astfel de sistem, cu mai puţini bolnavi şi mai
puține afecţiuni cronice, nu va câștiga nici corpul medicilor alopaţi şi nici
industria farmaceutică. De exemplu, costurile actuale din sistemului de
sănătate german s-au mărit de cca 50 de ori faţă de cele din 1950, astfel încât
acum, în Germania, un sfert din produsul social se duce în Sănătate (mai exact
spus, în buzunarele concernelor farma şi ale elitei medicale). În ciuda acestor
uriaşe fonduri financiare, nu se constată nicio îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei
şi nici succese în terapierea unor boli precum cancerul, reumatismul, diabetul,
alergiile sau bolile cardiovasculare. Iar cauza se află atât în interiorul, cât
şi în exteriorul ştiinţei medicale.
Avem un sistem de sănătate
materialist, sau mai bine spus, un sistem de boală materialist. Boala se află
în interiorul sistemului. De fapt, noi n-avem un Minister al Sănătăţii, ci unul al bolii. Ministerul Sănătăţii e de fapt un administrator de boli. Marile
concerne realizează profituri uriaşe cu boala, nicidecum cu sănătatea. Ele au o
putere economico-financiară atât de mare, încât le este foarte uşor să
manipuleze politicul şi mass media după cum le dictează interesele. Această
stare de lucruri este favoriză de faptul că societatea noastră a pierdut
imaginea INTEGRALĂ asupra sănătăţii şi bolii. Medicina scolastică nu poate
răspunde la întrebarea: cum se face că dintr-un grup de molecule apare un
întreg viu şi plin de sens: OMUL? Astfel, bolile sunt concepute ca entităţi
independente de om – microbi, bacterii, virusuri care-l atacă pe bietul cetăţean
din toate părţile şi care are scăpare doar în braţele iubitoare ale medicului
alopat.
În antichitate era terapiat
OMUL, acum este terapiată BOALA. În prezent, în afara medicinii de urgenţă şi
intervenţie în cazul accidentelor, toate celelalte ramuri medicale s-au
specializat pe suprimarea medicamentoasă a simptomelor. Or, prin aceasta,
alopatul nu vindecă, ci doar, prin mijloace chimice, aduce mai mult sau mai puţin
sub control una sau alta dintre funcţiile organismului uman. Medicii se
specializează atât de strict şi de îngust, încât practic, ei nu mai pot avea imaginea
de ansamblu a persoanei care stă în faţa lor, a celui denumit în mod ciudat PACIENT
(răbdător). Bolile şi dereglările organismului nu mai interesează pe nimeni în
medicina scolastică. Organele sunt tratate separat, așa cum ceasornicarul demontează
un ceas şi-i schimbă o rotiţă. Dacă aşa înţelege medicina alopată vindecarea, nu-i
de mirare că din ce în ce mai mulţi oameni aleg medicina naturistă, integrală.
80% dintre boli au ca punct de pornire o nutriţie deficitară sau o problemă de
poluare a mediului, incluzând aici și poluarea psihică – stresul. Or, în aceste
cazuri, vindecarea nu este posibilă decât luând în considerare ÎNTREGUL sistem.
În plus, oamenii resimt lipsa
laturii empatice a medicinii moderne. Medicina alopată înalt tehnologizată a
pierdut de mult timp legătura cu OMUL. Pacientul resimte această pierdere din
ce în ce mai puternic. Or, în medicina naturistă, această latură este abordată
în primul rând. Medicina naturistă utilizează mult mai puţine aparate şi
tehnologii, are în vedere o anamneză exactă şi un permanent contact cu omul, nu
cu boala. Primul și cel mai important pas al unei consultaţii efectuate de un
medic naturist este discuţia cu omul din faţa lui.
Chimistul belgian Ilya Prigogine,
laureat Nobel în 1977 și membru de onoare al Academiei Române din 1992, spunea
că toate sistemele sunt în principiu deschise, comunicând în ele şi între ele
în permanenţă, prin materie, informaţie şi energie. Ca şi acum 50.000 de ani,
OMUL trăieşte într-un spaţiu dat între cer şi pământ, în care trebuie să se
conformeze, dacă vrea pace, armonie şi sănătate. Mentalitatea asiatică
subliniază acest important principiu de viaţă, care duce la o profundă
înţelegere a stării de sănătate şi la principiile prevenţiei. Ca și la antici,
la populaţiile care trăiesc liber în natură, medicina a fost întotdeauna legată
de filozofie (deci de gândire).
Din nefericire populaţiile
europene şi nord-americane au anulat acest sistem de sănătate/filozofie,
înlocuindu-l cu unul păgubos: sănătate/economie de piaţă. De aici şi
starea catastrofală a sănătăţii acestor populaţii şi incapacitatea medicinii lor
de a rezolva bolile cronice. Din păcate, cu timpul, multe dintre preceptele de
gândire vechi au fost înlocuite cu rentabilitatea şi profitul meseriei de medic
şi al afacerii cu medicamente chimice. Ştiinţa de acum nu mai este capabilă să
conlucreze cu religia și filozofia, astfel încât, în loc să aducă foloase
omului, îi aduce mai degrabă prejudicii. Totul trebuie interpretat în relaţie
cu întregul. Or, integral nu se poate gândi doar analizând o valoare de
laborator, referitoare la o funcţie sau un organ luat izolat, ca şi cum acesta
ar exista singur, într-un borcan, şi nu ca parte componentă a unei structuri complexe.
La ora actuală, medicina
scolastic-alopată se limitează la a cerceta, prescrie şi utiliza mijloace contra,
şi nu pentru ceva. Asta face ca doar simptomele să fie atenuate sau ascunse,
fără să ducă la anularea cauzei unei perturbări a sănătăţii omului,
nemaivorbind de efectele secundare adverse, care deseori provoacă noi daune.
Așa se şi explică de ce, în ciuda faptului că se investeşte din ce în ce mai
mult în sistemul de sănătate, numărul persoanelor afectate de boli cronice este
în permanentă creştere. Medicul alopat aduce sub control, cu mijloace chimice, anumite
funcţii deficitare ale organismului. Acest mod de acţiune împiedică capacitatea
de autoreglare a corpului, ceea ce, pe termen lung, duce la apariţia bolilor
cronice. Singurele domenii medicale într-adevăr valoroase şi demne de laudă
sunt medicina de intervenţie (urgenţă, accidente), chirurgia (atâta timp cât nu
este folosită ca metodă de câştig financiar) şi igiena. Ele sunt la ora actuală
singurele ramuri medicale care, în loc să împovăreze forţele de autoapărare ale
organismului, le susţin şi le uşurează activitatea, prevenind în acelaşi timp
un eventual pericol.
„Un om este sănătos atunci
când ţesuturile şi digestia sunt în echilibru, iar sufletul şi spiritul său se
află într-o permanentă stare de fericire”. Așa definea starea de sănătate
chirurgul Sushruta cu 600 de ani înaintea erei noastre. Cuvintele lui sunt
valabile şi astăzi, când aceeași stare mai este definită şi prin termenul de
„sănătate pozitivă”, ceea ce extinde definiţia sănătăţii şi asupra fericirii şi
bucuriei de zi cu zi. Când o societate va pune conceptul de sănătate pe aceste
baze, membrii ei îşi vor face serioase griji în privința felului în care îşi
menţin sănătatea.
Boala este un cumul de
simptome ce trebuie înţelese ca efortul corpului de a se autovindeca. Omul
sănătos este într-o permanentă stare de echilibru şi armonie. Simptomele sunt
mai degrabă semnele efortului organismului de a-şi recăpăta echilibrul, de a se
autovindeca, decât semne de boală. Lipsa semnelor evidente de boală nu trebuie
să ducă automat la concluzia că organismul nu se apără împotriva vreunei boli. Sistemele
de reglare, mai ales sistemul imunitar, dacă sunt intacte, îşi îndeplinesc
corect şi permanent misiunea de menţinere în echilibru a organismului.
Contrar modului de gândire
mecanicist al medicinii alopate, totul este interconectat, atât în mare cât şi
în mic (macro- şi microcosmos). Toţi oamenii se nasc într-o stare de echilibru,
atât în interior, cât și în relația cu mediul. Începutul real al unei boli nu
este momentul în care ne doare ceva, deci când anumite simptome devin
manifeste, ci momentul în care între organele şi sistemele corpului apare un
dezechilibru faţă de legile naturii: omul nu mai respectă ritmul natural al vieţii
(mediul său este poluat, are o alimentaţia defectuoasă) sau manifestă un
dezechilibru psihic, numit de obicei stres. Nu există un trup bolnav decât
atunci când sufletul este bolnav.
Omul şi viaţa sunt un proces
dinamic, ce nu se opreşte nici măcar în momentul morţii. Omul nu moare cu inima
cu care s-a născut. Aceasta, ca și celelalte organe, se reînnoiesc pe parcursul
vieţii de mai multe ori. Dacă această minunată forţă de reînnoire a naturii
n-ar exista, cei mai mulţi oameni ar avea o viaţă foarte scurtă. Această
realitate ne dovedeşte clar că ştiinţele naturii, mai ales biologia şi medicina,
au dus ad absurdum conceptul
mecanicist al omului văzut ca o maşină. Întregul este cu mult mai mult decât
suma părţilor sale. Starea de sănătate nu poate fi atinsă doar prin cercetări,
descoperiri senzaţionale sau noi medicamente de sinteză chimică, prin campanii
de vaccinare, tehnologii şi terapii din ce în ce mai sofisticate şi mai
costisitoare. Nu ne-am săturat încă de atâtea descoperiri anunţate cu surle şi
tobe, care n-au rezolvat nicio afecţiune majoră, dacă ne-am gândi doar la
cancer? Starea de sănătate poate fi atinsă doar atunci când întreaga societate,
mediul, condiţiile de viaţă, muncă şi locuit vor fi luate în considerare.
Trebuie să înţelegem că sănătatea, pacea, dreptatea, etica, filozofia, munca,
habitatul, toate acestea la un loc înseamnă VIAŢĂ, că ele nu pot fi despărţite
unele de altele. Doar atunci vom fi capabili să gândim şi acţionăm integral.
Iar una dintre cele mai importante chei ale unui sistem de sănătate viabil este
educaţia copiilor, care sunt baza societății de mâine, lipsită de boli cronice
şi suferinţe.
Principala cauză a problemelor
noastre de sănătate este felul nostru de a trăi. Am pierdut terenul solid şi
stabil de sub picioare şi alergăm nebuneşte printr-o lume sintetică, fără
substanţă şi valoare nutritivă. N-are niciun rost să ne plângem de politicieni,
căci ei nu sunt decât oglinda societăţii pe care ne-am creat-o singuri. Trebuie
să ne fie clar că doar atunci când ne vom schimba pe noi înşine se va schimba
şi politicul şi socialul, ca oglindire a conștiinței noastre colective. N-are
niciun sens să sperăm că politicienii ne vor restructura şi îmbunătăţi viaţa
doar aşa, pentru că sunt ei băieţi buni, responsabili, și ne poartă de grijă.
Politicianul este o persoană care se hrăneşte cu conflictul de interese! Iar
acest conflict nu are alt scop, decât a împiedica luarea de decizii în favoarea
cetăţeanului obişnuit. Pentru a ajunge politician, ai nevoie de susţinere
financiară, iar cei care o pot oferi nu o fac cu scopul de a-i merge mai bine
cetăţeanului, ci lor înșile.
Trebuie să fim conştienţi că
şi cele mai mici modificări în sistemul actual de sănătate vor declanşa o
reacţie isterică din partea medicinii alopate, a corpului profesoral
universitar, a concernelor farmaceutice şi implicit a politicienilor care sunt
subvenţionaţi de acestea. Casele de sănătate vor face tot posibilul să nu plătească
nicio altă metodă terapeutică în afara celor oficiale. De ce credeţi că
medicina alopată nu doreşte această restructurare? Pentru că atunci, medicii alopaţi
n-ar mai avea destui bolnavi la dispoziţie pentru a realiza câştiguri grase,
iar concernele farma, care vând medicamente chimice bolnavilor şi nu celor
sănătoşi, ar da faliment.
Punctul de greutate al
medicinii scolastice ar trebui să se mute de la „anularea simptomelor” la
„prevenirea bolilor”. Aici aş vrea să le transmit un cuvânt medicilor alopaţi:
Ce-ar fi dacă, atunci când ei înşişi sau rudele lor ar fi bolnave, ar trebui să
folosească exclusiv metodele medicinii alopate? Dacă nu s-ar mai putea duce la
uşa medicului naturist? Căci, v-ați întrebat vreodată de ce medicii alopaţi
refuză pentru ei înşişi terapiile standard (când fac cancer, de pildă) şi apelează
la metodele medicinii integrale, pe care au negat-o toată viaţa?
Terry Wahls - Tratament natural pentru scleroza multiplă (RO)
Din pacate sunt foarte multi medici care chiar cred in medicina alopata si multi dintre acestia mor relativ tineri .
RăspundețiȘtergereAi dreptate, Anonim, dar asta e ce-au învățat la facultate, și au creierul deja formatat în felul ăsta. Dar există și mulți medici care, deși știu că tratamentele lor chimice nu vindecă, ba chiar provoacă noi boli, continuă să le recomande, pentru a-și forma o clientelă captivă și a-și asigura o sursă constantă de venit. De regulă, cam orice boală ai avea, medicul alopat îți recomandă un tratament pe care să-l urmezi tot restul vieții, făcându-te dependent de el până mori. Nemaivorbind de faptul că unii medici îți propun chiar proceduri inutile, tot de dragul câștigului, speculând încrederea pe care o are în el pacientul din fața lui.
ȘtergereIncepand cu secolul 20 de dinainte de primul razboi mondial, Big-Pharma s-a concentrat pe acapararea conducerilor marilor universitati americane si nu numai. Practic, incetul cu incetul si-au transformat studentii,viitori medici, in agenti de vanzare pentru pastilele lor. Dupa un anume timp viitorii doctori nici nu mai puneau la indoiala ce li se preda, banul a luat locul constiintei. Si acum medicii sunt rasplatiti foarte smechereste cu anume cota parte din medicamentele prescrise, sub diferite forme cum ar fi vacante luxoase mascate ca congrese medicale etc...si aceasta evidenta computerizata ajuta al naibii la contabilizarea care ce a prescris si la recompensare. Spitalele au devenit feude unde profi universitari nu admit nici un "rebel" in jurul lor, pe acolo aproape ca nu creste nici iarba, nemaivorbind sa-i scoti din dogmele care le-au asigurat o cariera si pe care nici morti nu o vor daramata.
RăspundețiȘtergereLumea, in nebunia ei, a uitat de ce spuneau anticii: "mancarea sa va fie medicament iar medicamentele, mancare" si in loc sa-si hranesca taranii, fermierii care la randul lor sa-i tina sanatosi prin mancare, s-au dat pe mana medicilor care nu au practic nici un interes sa vindece pe cineva pentru ca altfel ar ramane fara clientele si deci fara surse de venit. E un sistem dement dar functioneaza datorita fricii noastre si propagandei desantate.
Cand lumea va afla cat de usor se trece de la boala la insanatosire, va da de pamant sistemul. Eu am facut-o! Nu-i nevoie decat de vointa, de schimbarea mancarii si in primul rand eliminarea carnii, apa din surse naturale, neclorinate sau fluorurate, refuzul emotiilor negative pentru ca-i incredibil dar chiar putem alege sa ne monitorizam emotiile, asta inseamna sa fii prezent in viata ta.
Oricum, am vesti bune,SISTEMUL IN ANSAMBLUL LUI ESTE PE DUCA. Concentrarea trebuie sa fie acum pe ce punem in loc pentru ca sandramaua se darama, pe bune!
In Romania s-a format o "clica" ( caci categorie socio-profesionala este desuet sa spun! ) in halate albe care nu are PACIENTI ci CLIENTI, care desi stie si aplica pentru ea si familiile medicilor norme de viata si alimentatie cat mai "curate" NU propovaduiesc acelasi stil de viata si clientelei. O fac deliberat, in scop pecuniar, fara nicio frica de Dumnezeu! Eu am rude de gradul I si II, care sunt medici si care, atunci cand m-am imbolnavit de cancer NU MI-AU DAT NICIUN SFAT ! - ca sa constat ulterior ca ei stiau unele norme de viata si alimentatie sanatoase, le aplica in familiile lor dar le ASCUND celor pe care ii trateaza!!! Asa sunt educati medicii la noi,asa ies din facultate, se cred Dumnezei cu drept de viata si de moarte asupra "clientilor" si se imbogatesc calcand pe bola si suferinta. Asa sa-i ajute Dumnezeu!
RăspundețiȘtergereMa bucur ca aveti aceste pareri. Chiar ma bucur. Sper sa nu vi le schimbati niciodata. Astfel mai limitam principala problema a omului
RăspundețiȘtergere