CUM NE DISTRUGE LAPTELE SĂNĂTATEA
Știați că în Evul Mediu
părinții legau la gâtul pruncului o labă de iepure, ca să-l ferească de boli? Sau
că pe vremea aceea supa de pui era considerată leacul ideal pentru răceală? Știați
că medicii scuipau pe rană, pentru că credeau că saliva are proprietăți
vindecătoare? Sau că prima lor măsură în cazul unei boli mai serioase era
luatul de sânge? Istoria omenirii e plină de credințe nefondate, iar dacă s-ar
face o statistică în acest sens, cea a medicinii ar ocupa un loc fruntaș. Astăzi,
mitul medical la modă este laptele. Nu există niciun aliment mai mediatizat și
mai ridicat în slăvi pentru proprietățile lui hrănitoare și vindecătoare.
Oriunde te sucești dai de câte-o reclamă care, cu tenacitate, îți amintește că,
dacă vrei să ai un schelet beton și o sănătate de fier, trebuie să-ți cumperi
lapte și derivatele lui. Adevărul, însă, este altul. Laptele și lactatele
(brânza, untul, smântâna, iaurtul) nu sunt nici pe departe alimentele ideale
pentru consumul uman. O spun cercetătorii și medicii onești, neimplicați în
comerțul cu acest produs, și care i-au studiat compoziția și i-au urmărite
efectele. Iată câteva dintre concluziile la care a ajuns unul dintre aceștia, dr. Keith Nemec, M.D., directorul Total Health Institute, Wheaton, Illinois, SUA:
- Laptele din comerț conține toxine, pesticide și hormoni.
- Mulți pui de animale (cimpanzei, oi, capre) hrăniți cu lapte de vacă
dezvoltă în timp leucemie, care este un cancer al sângelui. Același lucru li se
întâmplă și unor bebeluși umani.
- Studiile au arătat că cele mai comune forme de cancer (de sân și de
prostată) sunt asociate cu consumul de lactate. Același lucru s-a demonstrat și
în cazul diabetului juvenil de tip 1.
- Cazeina – proteina din lapte – este cea mai comună cauză a alergiilor
alimentare. Pentru a putea fi descompusă, cazeina are nevoie de enzima numită
renină, care nu mai este prezentă în corpul uman după vârsta de 4 ani. În plus,
laptele de vacă conține de 300 de ori mai multă cazeină decât laptele de mamă.
Dacă nu știați, cazeina, care este o substanță lipicioasă, este principalul
compus în cleiurile netoxice. Cazeina se lipește de tractul digestiv, ducând,
în timp, la sindromul intestinului
iritabil, la malabsorbție sau constipație, de unde decurg și alte probleme
de sănătate, cum ar fi, formarea de mucus, înmulțirea bacteriilor de
putrefacție și slaba asimilare a nutrienților din hrană.
- Pasteurizarea
distruge toate enzimele din lapte, inclusiv fosfații, care sunt necesari pentru
asimilarea calciului, mineralelor și vitaminelor. În procesul pasteurizării,
laptele este încălzit la cel puțin 115°C. La această temperatură, calciul
devine insolubil și, prin urmare, greu de digerat. Dar, pentru a distruge
bacteriile E-coli și salmonela sau bacilii tuberculozei este nevoie de
temperaturi între 190°C și 230°C, iar în procesul pasteurizării se pot atinge
doar circa 150°C. Și ceea ce-i mai rău, e că pasteurizarea omoară și bacteriile
benefice, care țin sub control bacteriile dăunătoare, iar la 24-48 de ore după
pasteurizare, numărul bacteriilor dăunătoare se dublează. Însă pasteurizarea
laptelui nu omoară și virusul papilloma, care se pare că este implicat într-un
număr de cancere.
- Laptele de vacă are
de 4 ori mai multe proteine și de 6 ori mai multe minerale decât laptele uman,
deoarece, la vârsta de 1 an, vițelul ei trebuie să ajungă la o greutate de
aproape 10 ori mai mare decât cea avută la naștere, în timp ce puiul de om abia
dacă-și triplează greutatea. Studiile au arătat că vițeii care au au fost hrăniți
cu lapte pasteurizat au murit în decurs de 30 de zile.
- Laptele din
comerț este omogenizat printr-un procedeu special, pentru a preveni ridicarea
smântânii la suprafața lui. Dacă bem lapte crud, enzima numită xantinoxidază
este digerată în stomac. Dacă laptele a fost omogenizat, moleculele de grăsime
captează această enzimă, care va trece nedigerată în sânge, atașându-se de
pereții arterelor și devenind abrazivă. Cum rezolvă corpul această problemă?
Apelând la colesterol. Din această cauză, xantinoxidaza este o cauză a bolilor
de inimă.
- Hormonul de
creștere bovin (BHG), denumit și somatropina bovină (BST) stimulează producerea
de lapte la vacile care au născut viței. Același hormon, dar obținut sintetic
și injectat vacilor gestante, duce la creșterea cu 25% a producției de lapte.
Motivul pentru care n-ați vrea să ingerați hormonii de creștere din lapte sau
din orice fel de carne este faptul că aceștia stimulează creșterea țesuturilor,
care include și celulele canceroase, care sunt celule mutante, și care deja se
înmulțesc într-un ritm accelerat. Când hormonul de creștere se combină cu
celulele canceroase, acestea din urmă se extind și mai repede, formând colonii,
sau ceea ce medicina numește „tumori”. Acest fenomen depășește capacitatea
sistemului imunitar de a le ține sub control. Acum înțelegeți cum laptele și
carnea vă distrug sănătatea? Vacile libere, în natură, trăiesc în jur de 25 de
ani, în timp ce în fermele moderne de azi abia apucă 4 ani, și asta din cauza
hormonului BGH, cu care sunt injectate.
- Antibioticele
sunt o prezență obișnuită în lapte. Crescătorii le administrează vacilor pentru
a preveni infectarea ugerului. Acestea ajung în corpul nostru, provocând fie reacții
neplăcute celor alergici sau intoleranți, fie o rezistență la antibiotice a
bacteriilor din corpul nostru.
- Finlanda este cea
mai mare consumatoare de lapte și produse lactate. În același timp, această
țară are cea mai mare rată a deceselor ca urmare a bolilor de inimă. Dieta lor
bogată în grăsimi, lactate și carne este cea care-i situează pe acest loc
fruntaș.
- Faptul că avem
nevoie de calciu nu este un motiv să bem lapte, căci fierberea sau
pasteurizarea lui face calciul practic neasimilabil. Conform statisticilor
naționale, un american își ia 807 mg de calciu/zi din lapte. Să comparăm
această cifră cu media altor țări: Spania – 308, Brazilia – 250, Taiwan – 13 și
Ghana – 8. Sunt țări în care populația își obține calciul din alte surse, cum
ar fi varză, broccoli, spanac, fasole, soia, migdale, rubarbă, kale, napi etc.
De fapt, cantitatea de calciu de care avem nevoie zilnic este constant subiect
de dezbatere. Academia Națională de Științe a SUA, Departamentul de Nutriție
recomandă 88 mg/zi, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă 400
mg/zi. În realitate, corpul nostru este atât de uimitor, încât absoarbe mai
mult calciu când primește mai puțin, decât atunci când primește mai mult. Cu
alte cuvinte, el știe precis cât îi trebuie.
- Cercetările pe
grupe largi de populație au relevat faptul că riscul de osteoporoză este de
două ori mai mare la persoanele care consumă regulat carne și lactate, decât la
cele strict vegetariene. Femeile africane din tribul Bantu, de pildă, a căror
hrană nu include niciun strop de lapte, își introduc zilnic în corp 25-400 mg
de calciu exclusiv din surse vegetale. Aceste femei nasc în medie 10 copii
de-a lungul vieții, pe care-i hrănesc la sân timp de 10-12 luni. În ciuda
acestui drenaj zilnic de calciu și a cantității relativ scăzute de calciu pe
care o introduc prin hrană, printre femeile Bantu osteoporoza este inexistentă.
Și dacă tot mai credeți că trebuie să beți lapte pentru oase puternice, iată un
fapt interesant: primele cinci țări mari consumatoare de lactate din lume –
Finlanda, Suedia, Statele Unite, Marea Britanie și Israel – au și cea mai
înaltă rată a fracturilor de șold – consecință al osteoporozei.
- Iată și un studiu
care demonstrează că, cu cât consumăm mai multă carne și lactate, cu atât ne
introducem în corp mai multe toxine. Agenția pentru Protecția Mediului din
Statele Unite a analizat laptele matern a 1.400 de femei din 46 de state și a
descoperit o largă contaminare a acestuia cu pesticide. Iar nivelul contaminării
era de două ori mai mare la mamele consumatoare de lapte și carne, decât la
cele vegetariene. Explicația a fost simplă: hrana animalelor crescute în sistem
industrial conține pesticide, care se fixează în carnea și laptele acestora.
Dr. Dan Baggett, un
pediatru reputat din Alabama și autorul mai multor cărți de specialitate,
corelează direct laptele de vacă cu următoarele afecțiuni, întâlnite în
practica sa de zi cu zi: alergii, eczeme, infecții, diaree, crampe, astm, gât
iritat, artrită reumatoidă, osteoporoză, cancer, diabet. Toate acestea dispar
atunci când carnea și produsele lactate sunt eliminate din dietă. Pe scurt,
explicația este că majoritatea oamenilor de pe planetă sunt intoleranți la
lactoză, cei mai mulți dintre noi pierzând abilitatea de a digera complet
lactoza după vârsta de 4 ani.
Traducerea: Olga
Constantin (Frumoasa Verde)
.jpg)
Salut
RăspundețiȘtergereAsa cum e pe lumea asta, adevarul este undeva la mijloc. Asta e un subiect de discutie lung si anevoios in care interesele comerciale si statisticile medicale se bat cap in cap.
Cert e ca, in teorie, laptele de vaca nu e corespunzator consumului uman deoarece noi ar trebui sa fim omnivori si sa mancam cereale, fructe, legume si in ultimul rand cu proportia cea mai mica carne. Carnea era cel mai greu de procurat in trecut datorita faptului ca mama natura nu ne-a facut sa fim amimale de prada dotate cu canini puternici pentru sfasiat si ucis, gheare pentru atacul prazii dar ne-a dotat cu inteligenta si noi am creat armele necesare pentru lupta de la distanta: la inceput sulita apoi arcul apoi pusca si dupa ceva timp i-am pus si luneta.
Totul culmineaza cu interventiile genetice asupra lor, a animalelor, sa creasca mai repede si sa produca ceea ce vrem noi sa produca(oua, lapte carne).
Modificarile aduse planetei in general sunt atat de rapide incat organismele noastre nu au avut timp sa isi modifice sistemele si sa poata contracara efectele negative datorate nutrientilor “noi” creati chiar de specia umana. In urma fortarii acestei evolutii vor fi pierderi de vieti omenesti datorita diverselor boli dar poate peste 10.000 de ani vom fi pregatiti. Cu conditia sa nu mai ‘’inventam’’ ceva si astfel sa fim intr-un cerc vicios din care nu se mai poate iesi.
Foarte interesant, nu stiam ca laptele poate fi asa de "negativ" !
RăspundețiȘtergereAveți dreptate. Aș vrea să vă întreb dacă, legumele și fructele conțin tot soiul de chimicale,precum carnea și laptele,ce facem, cu ce ne hrănim?
RăspundețiȘtergereV. Oprea, presupun că trăiți în România: cumpărați-vă legumele și fructele de la piață sau direct de la țărani. Mergeți la Plafar și cumpărați-vă de acolo năut, linte, fasole, orez, ulei presat la rece, caju, migdale, nuci, alune, semințe, sare neiodată, îndulcitori naturali etc. Alimentația bio e mai ieftină decât medicația chimică.
Ștergere