Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC), care este agenția specializată în cancer a Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat că aspartamul poate fi un posibil pericol cancerigen pentru oameni.
O altă ramură a OMS, Comitetul mixt de experți pentru aditivi alimentari al OMS și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, a evaluat riscul și a elaborat recomandări cu privire la cantitatea de aspartam care poate fi consumată în siguranță. Aceștia au recomandat ca doza zilnică acceptabilă să fie cuprinsă între 0 și 40 mg pe kilogram de greutate corporală, așa cum avem în prezent în Australia.
Un pericol este diferit de un risc. Calificativul de pericol înseamnă că este un agent capabil să provoace cancer; un risc măsoară probabilitatea ca acesta să provoace cancer.
Deci, ce înseamnă această evaluare a pericolelor pentru dumneavoastră?
În primul rând, ce este aspartamul?
Aspartamul este un îndulcitor artificial care este de 200 de ori mai dulce decât zahărul, dar fără kilojouli.
Este utilizat într-o varietate de produse, inclusiv în băuturi carbogazoase precum Coca-Cola Zero, Coca-Cola dietetică, Pepsi Max și unele produse de casă. Puteți identifica aspartamul în băuturi și alimente căutând numărul de aditiv 951.
Produsele alimentare, cum ar fi iaurtul și produsele de cofetărie, pot conține, de asemenea, aspartam, dar acesta nu este stabil la temperaturi ridicate și, prin urmare, nu este utilizat în produsele de panificație.
Denumirile comerciale ale aspartamului includ Equal, Nutrasweet, Canderel și Sugar Twin. În Australia, doza zilnică acceptabilă este de 40 mg pe kilogram de greutate corporală pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 60 de pliculețe.
În America, doza zilnică acceptabilă a fost stabilită la 75 de pliculețe.
Ce dovezi au folosit pentru a ajunge la această concluzie?
IARC a analizat îndeaproape baza de dovezi din întreaga lume - folosind date din studii observaționale, studii experimentale și studii pe animale.
A constatat că există unele dovezi limitate în studiile la om care leagă aspartamul de cancer (în special cancerul de ficat) și dovezi limitate și în studiile pe animale.
Aceștia au luat în considerare, de asemenea, studiile privind mecanismul biologic care au arătat cum se poate dezvolta cancerul în urma consumului de aspartam.
De obicei, acestea sunt studii de laborator care arată exact cum expunerea la agent poate duce la apariția unui cancer. În acest caz, au constatat că există dovezi limitate privind modul în care aspartamul ar putea cauza cancer.
Au existat doar trei studii pe oameni care au analizat cancerul și consumul de aspartam. Aceste studii observaționale mari au folosit consumul de băuturi răcoritoare ca indicator al consumului de aspartam.
Toate trei au constatat o asociere pozitivă între băuturile îndulcite artificial și cancerul de ficat, fie la întreaga populație pe care o studiau, fie la subgrupuri din cadrul acesteia. Dar aceste studii nu au putut exclude alți factori care ar fi putut fi responsabili pentru aceste constatări.
Un studiu efectuat în Europa a urmărit 475.000 de persoane timp de 11 ani și a constatat că fiecare porție suplimentară de băutură răcoritoare dietetică consumată pe săptămână a fost legată de un risc crescut cu 6 la sută de cancer la ficat. Cu toate acestea, oamenii de știință au concluzionat că, din cauza rarității cancerului de ficat, au avut totuși un număr mic de persoane în cadrul studiului.
Într-un studiu din SUA, s-a observat un risc crescut de cancer la ficat la persoanele cu diabet care au băut mai mult de două sau mai multe cutii de suc dietetic pe săptămână.
Cel de-al treilea studiu, tot din SUA, a constatat o creștere a riscului de cancer la ficat la bărbații care nu au fumat niciodată și au băut două sau mai multe băuturi îndulcite artificial pe zi.
De aici, au decis să declare aspartamul ca fiind un "posibil cancerigen" din grupa 2b. Dar au mai spus că sunt necesare cercetări mai multe și mai bune pentru a înțelege mai bine relația dintre aspartam și cancer.
IARC are la dispoziție patru categorii (grupări) pentru substanțele potențiale (sau, așa cum sunt denumite de IARC, "agenți") care pot cauza cancer.
Ce înseamnă fiecare grupare?
Grupa 1 Cancerigenă pentru oameni: Un agent din această grupă este cancerigen, ceea ce înseamnă că există dovezi convingătoare din studiile efectuate pe oameni și știm exact cum provoacă cancer. Există 126 de agenți din această grupă, inclusiv fumatul, alcoolul, carnea procesată, radiațiile și radiațiile ionizante.
Grupa 2a Probabil cancerigenă pentru om: Există asocieri pozitive între agent și cancerul la om, dar este posibil să mai existe și alte explicații pentru această asociere, care nu au fost examinate pe deplin în cadrul studiilor. Există 95 de agenți în această grupă, inclusiv carnea roșie, insecticidul DDT și munca de noapte.
Grupa 2b Posibil cancerigenă pentru om: Aceasta înseamnă că există dovezi limitate privind producerea de cancer la om, dar suficiente dovezi din studiile pe animale sau că mecanismul prin care agentul poate fi cancerigen este bine înțeles.
Aceasta înseamnă, în esență, că dovezile actuale indică faptul că un agent poate fi posibil cancerigen, dar sunt necesare mai multe dovezi științifice din studii mai bine realizate. În prezent, există 323 de agenți din acest grup, inclusiv aloe vera (extract din frunze întregi), ginkgo biloba și plumb.
Grupa 3 Nu poate fi clasificat ca fiind cancerigen: nu există suficiente dovezi de la oameni sau animale și există dovezi mecaniciste limitate privind modul în care poate fi cancerigen. Există 500 de agenți în această grupă.
Deci, trebuie să renunț la obiceiul meu de a bea băuturi răcoritoare dietetice?
Pentru o persoană de 70 kg, ar trebui să consumați aproximativ 14 cutii (peste 5 litri) de băuturi răcoritoare îndulcite cu aspartam pe zi pentru a atinge doza zilnică acceptabilă.
Dar trebuie să ne amintim că este posibil să existe aspartam adăugat și în alte alimente consumate. Așadar, aceasta este o cantitate nerealistă de consumat, dar nu imposibilă.
De asemenea, trebuie să luăm în considerare toate dovezile privind aspartamul împreună. Alimentele în care vedem de obicei aspartamul sunt prelucrate sau ultraprocesate, care s-au dovedit recent a fi, de asemenea, dăunătoare pentru sănătate.
Iar îndulcitorii artificiali (inclusiv aspartamul) pot face ca oamenii să aibă poftă de mai mult zahăr, făcându-i să dorească să mănânce mai multă mâncare, ceea ce ar putea duce la creșterea în greutate.
În concluzie, acest lucru indică faptul că ar trebui să fim mai atenți la cantitatea de îndulcitori artificiali pe care o consumăm, deoarece aceștia nu oferă niciun beneficiu pentru sănătate și au posibile efecte adverse.
Dar, în general, din aceste dovezi, consumul ocazional sau chiar zilnic al unei doze de băutură dietetică este sigur și, probabil, nu reprezintă un risc de cancer.
Pe aceeași temă, citiți și:
Evangeline Mantzioris, director de program de nutriție și științe alimentare, dietetician practicant acreditat, Universitatea din Australia de Sud.
Acest articol este republicat din The Conversation sub o licență Creative Commons. Citiți articolul original.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.