Etimologia numelor ale acestor 11 țări

Etimologia numelor de țară poate fi adesea fascinantă și poate dezvălui informații despre istoria, cultura, geografia sau chiar despre limbile vorbite în regiune. Iată etimologiile câtorva nume de țări, ca exemplu:

1. Franța:

Înainte de a fi numită "Franța", zona era denumită de romani "Galia", care descria teritoriul ocupat de mai multe triburi. După căderea Imperiului Roman, unul dintre triburile cunoscute sub numele de franci a preluat o mare parte din teritoriu. De aici și denumirea de "Franța", care descrie zona în care au domnit francii, care a început odată cu domnia lui Clovis I, Charles Martel și, probabil, cel mai cunoscut Charlemagne.

Cuvântul "Franța" este de origine germanică și a descris cândva o mare parte din ceea ce ocupă Germania de astăzi. Termenul "Galia" este folosit acum în scopuri istorice, deși apare ocazional în contextul modern.

2. Statele Unite ale Americii

Termenul "Statele Unite" are originea evidentă în descrierea ansamblului de state care formează SUA. Coloniștii au început să își numească țara "Statele Unite" chiar înainte de Războiul Revoluționar din 1776, care i-a eliberat de sub dominația britanică.

Dar termenul "America" datează de mult mai mult timp. Numele "America" provine de la exploratorul italian Amerigo Vespucci, care a afirmat că țara la care a ajuns Cristofor Columb în 1492 nu făcea parte din Asia, așa cum se credea inițial, ci era un continent separat. În 1507, Martin Waldseemuller a creat o hartă care reprezenta noul continent și a folosit numele "America", care este o versiune latinizată a numelui italian Amerigo.

Denumirea de "Statele Unite" provine de la faptul că este o uniune de state individuale. Termenul "Unite" se referă la statele care se reunesc într-o federație, iar "state" se referă la entitățile politice individuale din cadrul țării.

3. Canada:

Numele "Canada" provine din cuvântul "kanata", care înseamnă "sat" sau "așezare" în limba irocheană din St. Lawrence. Exploratorul francez Jacques Cartier a folosit acest termen pentru a se referi la zona din jurul orașului Quebec de astăzi, iar în cele din urmă a ajuns să reprezinte întreaga țară.

4. Australia:

Numele "Australia" provine din cuvântul latin "australis", care înseamnă "sudic". Numele a fost ales deoarece continentul este situat în emisfera sudică.

5. Brazilia:

Se crede că numele "Brazilia" provine din cuvântul portughez "brasa", care înseamnă "tămâie" sau "cărbune incandescent". Acest nume se referă probabil la nuanța roșiatică a arborelui brazilwood, care era foarte apreciat pentru colorantul său roșu și care era abundent în regiune la sosirea portughezilor.

6. China:

Numele "China" provine de la Dinastia Qin (221-206 î.Hr.), care a fost prima dinastie care a unificat China. Numele provine probabil de la dinastia "Qin" (pronunțat "chin") și a devenit un mod de a se referi la întreaga țară.

7. Japonia:

Se crede că originea exactă a numelui "Japonia" provine din cuvântul chinezesc care înseamnă "Țara Soarelui Răsare". Chinezii folosesc ideograme, iar pronunțiile acelorași ideograme sunt diferite în funcție de regiuni. Japonia sună destul de asemănător cu pronunția ideogramei pentru țara Japoniei din sudul Chinei antice, care înseamnă țara soarelui răsare. Acest lucru are sens, având în vedere că Japonia se află la est de China. Folosirea denumirii Japonia a fost urmărită până la Marco Polo, căruia chinezii i-au povestit despre această țară misterioasă și a adus numele "Japonia" în lumea occidentală.

Țara însăși a fost numită de propriul popor "Yamato" până în jurul secolului al șaptelea d.Hr., când a fost folosit termenul "Nippon". Nippon este în continuare denumirea oficială, deși, atunci când este reprezentată pe scena internațională, Japonia este numele cel mai des folosit.

Numele "Japonia" provine din caracterele chinezești "日本" (Rìběn), care înseamnă "originea soarelui". Acest nume reflectă poziția Japoniei la est de China, unde răsare soarele.

8. Mexic:

Se crede că numele "Mexic" provine din cuvântul nahuatl "Mēxihco", care se crede că înseamnă "locul Mexica". Mexica au fost poporul indigen care a întemeiat orașul Tenochtitlan, care a devenit mai târziu Ciudad de Mexico.

9. Rusia:

Numele "Rusia" provine de la statul medieval Rus, care era centrat în jurul Kievului, în Ucraina de astăzi. Originea cuvântului "Rus" nu este pe deplin clară, dar se crede că are legături cu limbile scandinave.

10. Egipt:

Numele "Egipt" provine din cuvântul grecesc "Aigyptos", care este probabil derivat din cuvântul egiptean antic "Hwt-ka-Ptah", referindu-se la templul zeului Ptah din Memphis, un oraș antic din Egipt.

11. India:

Numele "India" provine din vechiul cuvânt sanscrit "Sindhu", care înseamnă "râu" și care se referea inițial la râul Indus. Numele a fost folosit de perși și greci pentru a se referi la ținutul de dincolo de râul Indus.

Cunoscută oficial sub numele de Republica India, numele în sine provine de la Sindhu sau râul Indus, de unde provine o mare parte din populația sa. Derivarea cuvântului "India" provine de la Herodot, un istoric grec din secolul al IV-lea î.Hr. care s-a referit la această țară ca fiind "India".

Numele a dispărut din istorie timp de mai multe secole, până când a fost reînviat în secolul al IX-lea d.Hr. în engleza veche și, mai târziu, în secolul al XVII-lea, în engleza modernă. Numele "India" a fost întipărit atunci când Marea Britanie a preluat controlul asupra țării prin secolul al XIX-lea.

Acestea sunt doar câteva țări care au origini interesante pentru numele lor. Astfel de nume sunt destul de des derivate din limbi care fie nu mai există, fie au fost date de persoane care vorbeau o altă limbă.

Etimologia numelor de țări poate fi destul de complexă și variată, fiind adesea influențată de factori istorici, lingvistici și culturali.

Sursă parțială: https://www.auxx.me/