Pericolele din apa îmbuteliată

PERICOLELE DIN APA ÎMBUTELIATĂ

Este apa de la robinet mai sigură decât apa îmbuteliată? Este o întrebare la care n-ar trebui să vă vină greu să răspundeți. Dacă vă dați puțin osteneala să vă informați asupra regulilor și criteriilor pe care trebuie să le respecte apa furnizată de municipalitate în țările dezvoltate (din care, cu onoare, facem parte), atunci răspunsul este DA, apa orașului este indiscutabil mai sigură decât cea cumpărată din supermarket. De fapt, în cele mai multe dintre cazuri, apa îmbuteliată, pe care o cumpărați la un preț de o mie de ori mai mare, nu este altceva decât apă de la robinet, trecută (sau nu) prin niște filtre. Rețineți: Nu există nicio dovadă științifică cum că apa îmbuteliată v-ar aduce vreun beneficiu. Singurul avantaj de care beneficiază această apă este acela al unui marketing agresiv, iar acest avantaj nu este al dumneavoastră, ci al industriei respective, care în felul acesta a creat o afacere care-i aduce profituri de miliarde.

Costurile apei îmbuteliate sunt substanţial mai mari în comparaţie cu cele pe care le plătim pentru apă potabilă de la robinet. Cu toate acestea, un studiu recent sugerează că această apă îmbuteliată nu este nicidecum mai sănătoasă pentru organismul uman. Apa din magazine este supusă unor teste mult mai puţin stricte în comparaţie cu apa de la robinet şi este mult mai probabil să fie contaminată sau să devină o sursă de bacterii. În timp ce apa de la robinet trebuie verificată zilnic, sub un regim de inspecţie riguros, apa îmbuteliată este supusă doar lunar, și absolut aleatoriu, unor astfel de teste la sursă. În cazul în care acest control vi se pare greu de crezut, cu siguranţă informaţiile de mai jos vă vor convinge!

Ştiați că... plasticul este atât de permeabil, încât până şi detergentul cu care s-au spălat recent podelele se poate regăsi în apa îmbuteliată într-un recipient de plastic, la câteva ore de la depozitarea recipientului de plastic pe o podea proaspăt spălată?

Știați că... peturile din plastic sunt potenţial cancerigene? La fiecare schimbare de temperatură, din ele se eliberează în apă niște particule fine numite ftalați, care o contaminează. Mulți comercianţi ignoră acest aspect și depozitează peturile de apă afară, direct în bătaia soarelui în timpul zilei, temperatura lor putând scădea noaptea până la îngheţ. De câte ori n-aţi sesizat că vara peturile cu apă sunt încinse, iar iarna apa este adesea aproape îngheţată? Particulele fine de plastic, descompuse, devin astfel un potenţial cancerigen. În plus, majoritatea peturilor în care este îmbuteliată apa nu sunt biodegradabile, contribuind astfel la poluarea mediului înconjurător.

Știați că... apa minerală consumată în cantităţi mari duce la o acumulare de minerale în corp peste necesarul nostru? Totodată, sporeşte aciditatea din organism şi poate afecta stomacul. Copiii n-au voie să bea apă minerală, deoarece organismul lor nu este suficient de puternic, iar buna funcţionare a rinichilor nu trebuie să fie împiedicată de asimilarea mineralelor. De aceea, copiii n-ar trebui să bea apă cu un grad de mineralizare mai mare de 120 mg/l şi cu un conţinut de sodiu de peste 20 mg/l.

Știați că... nici măcar recipientele în care vreţi să transportaţi apa pe care o filtraţi acasă nu sunt sigure? Majoritatea conţin BPA (Bisphenol A), un monomer care intră în compoziţia mai multor polimeri, sub denumirea generică de „plastic”. Studiile au demonstrat că BPA este cauza multor boli: cancer, infertilitate, disfuncţii hormonale, boli cardiovasculare etc. BPA intră în organism şi se comportă ca un hormon agresiv, un disruptor endocrin. Recipientele/vasele din plastic cu BPA sunt şi mai periculoase la schimbarea de temperatură, aşa că nu le băgaţi în frigider sau congelator, nu le încălziți şi evitaţi să le folosiţi pentru apă sau alimente.

Știați că... în apă se află paraziţi, precum Giardia, care pot afecta serios organismul, pot dăuna ficatului şi ne pot pune sănătatea în pericol? Nici măcar apa îmbuteliată nu ne poate asigura garanţia purităţii în ceea ce priveşte paraziţii, dacă nu a fost filtrată cu o fineţe de minimum 1 micron, fiindcă paraziţii se pot ușor mula, plia și strecura prin filtrele care nu sunt din carbon activ bloc (adică dintr-o bucată condensată, dură, şi nu din granule).

Știați că... filtrele de cărbune activ nu sunt toate la fel de eficiente? De aceea, singură garanţie a apei pure este aceea pe care v-o asiguraţi/furnizaţi singuri, citind atent nu reclama, ci tabelul de performanţe al filtrelor. Oare comercianţii care îmbuteliază apă ne pun la dispoziţie şi metodele de filtrare a acesteia, tabelul de performanţe al filtrelor şi testele/analizele finale ale apei pe care o vând? N-am întâlnit așa ceva.

Știați că... filtrele din cărbune activ pot fi ele însele contaminate? Cărbunele activ este, de fapt, carbonul obţinut din diferite surse, cea mai curată şi sigură fiind cea vegetală. Sursa net superioară calitativ, vârful ierarhiei, este nuca de cocos presată. Dar alte surse pot fi periculoase şi deja contaminate, ca de pildă sursele animale de carbon activ.

Știați că... apa este mai importantă decât hrană? Organismul nostru conţine apă în proporţie de 70%. Creierul este format din 85% apă, oasele conţin 25% apă, sângele uman conţine 83% apă. Buna funcţionare a organelor şi sănătatea noastră, în general, depind în mare măsură de calitatea apei pe care o bem. Toate aceste pericole din apă trebuie şi mai atent luate în considerare de către viitoarele mămici sau de către cele care au copii mici, spre a-i feri de infestarea cu paraziţi, de modificările genetice pe care le pot cauza hormonii de sinteză din plastic sau de contaminanții care trec uşor prin pet-urile ultra permeabile de plastic.

APA DIN SUPERMARKETURI COLCĂIE DE BACTERII

Direcția Sanitar Veterinară a verificat 19 sortimente de apă dintr-un supermarket. Rezultatele sunt dezastruoase: 11 sticle depășesc limita de bacterii admisă. Trei dintre ele depăşesc limita de 15 ori, adică efectiv colcăie de microorganisme. Din punct de vedere tehnic, testul se referă la numărul de bacterii conţinut de un mililitru de apă plată de băut, și a fost repetat de două ori: o dată la temperatura de 22° C, apoi la 37°C. La primul test, apa nu trebuie să conţină mai mult de 100 de microorganisme, iar la al doilea, standardul este de 20 de microoroganisme.

Printre sortimentele testate, trei au fost de import, una dintre ele, San Benedetto, Italia, fiind apa necurată campioană, în sensul că depășește limita de bacterii de 15 ori! Dintre cele 19 sticle, doar 8 au trecut testul de puritate. Asta înseamnă că 68% din apa din magazine colcăie de bacterii! E uimitor că după scandalul din primăvara acestui an, când ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului) a depistat 5 sortimente de apă cu depășiri ale normelor admise, nici până astăzi situația nu s-a ameliorat, iar românilor li se vinde în continuare otravă pe post de apă de băut. Mai mult, după investigația ANPC, s-a dat vina exclusiv pe firmele românești care îmbuteliază apă, adică acestea ar fi mai puțin serioase decât cele occidentale. Iată că nici apa de import nu respectă normele internaționale de puritate! Ba, în multe cazuri, importurile bat apa românească la capitolul mizerie!

O altă problemă a apei îmbuteliate este că în cca 30% dintre cazuri nu se specifică lotul din care face parte sticla respectivă. Practic, ea nu are trasabilitate. Degeaba ai detectat o sticlă cu „otravă”, dacă n-ai numărul de lot, ca să poți retrage la timp produsul infectat şi să eviți îmbolnăviri în masă. De reamintit cazurile de bebeluși din Argeș, din februarie, infectați cu E-coli O26, când s-au înregistrat și decese. În prima fază a anchetei, s-a dat vina pe o fabrică de brânzeturi din Curtea de Argeș. După ce fabrica a fost închisă, s-a constatat că acea firmă n-avea nicio vină. Nici până astăzi nu se cunoaște oficial cine şi ce a îmbolnăvit acei copii! În acest context, se poate spune că doar Dumnezeu îl ocroteşte pe consumatorul român.

Este sau nu periculos să bei apă cu microoroganisme? „Depinde de tipul şi de numărul de microorganisme – adică nu este periculos în toate cazurile. În general însă, în apă nu trebuie să existe decât... apă. În al doilea rând, standardele de conţinut au fost calculate în urma a numeroase studii, adică este ceva foarte serios, ce trebuie respectat. Organismul nu se poate proteja imunitar decât până la o anumită limită, după care se îmbolnăveşte. Iar dacă depăşirea de 15 ori a standardului de microorganisme este cu virus hepatic, de pildă, îmbolnăvirea este îngrozitoare”, explică medicul Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, despre rațiunea limitării conţinutului de microorganisme din apă.

Surse: aici și aici