INIMA –
MOTORUL NOSTRU INTERN
Inima noastră este unul dintre
cele mai mari miracole ale lumii vii. Ea muncește fără încetare pe tot
parcursul vieții noastre, pompându-ne vitalitate în corp. Dintotdeauna oamenii
și-au exprimat admirația față de acest organ care ne ține în viață,
considerându-l și sediul sentimentelor noastre. În același timp, au fost
conștienți că tot inima este și punctul cel mai slab al armurii noastre – una
dintre primele cauze de deces prematur. Denumită științific „cord”, inima este,
într-adevăr, motorul organismului nostru. Este alcătuită din două atrii și două
ventricule și posedă o caracteristică unică: automatismul, adică nu este
comandată în mod direct de alte organe de control, cum ar fi creierul, ea putând
să bată chiar și atunci este scoasă din corp. Teoretic, inima are două părți. Cea
dreaptă primește sângele care vine din vene cu o mare concentrație de bioxid de
carbon (rezultat din metabolismul celular), pe care apoi îl trimite la plămâni,
unde bioxidul de carbon este eliminat, iar sângele se încarcă cu oxigen. Partea
stângă primește acest sânge oxigenat, pe care îl trimite în tot corpul. Dar
să vedem pas cu pas de câte miracole este capabilă inima noastră.
- Între toți mușchii corpului nostru, inima muncește cel mai mult. Ca să-ți
dai seama de forța ei, încearcă să strângi în pumn o minge de tenis. Inima
pompează sânge în aproape toate celulele corpului nostru, o adevărată
performanță, dacă ne gândim că avem vreo 75 de miliarde. Numai corneea globului
ocular nu primește sânge.
- Inima noastră este ocupată
non-stop. Ea bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi, ceea ce înseamnă 35 de
milioane de bătăi într-un an și aproape 3 miliarde de bătăi într-o viață.
- Toate vasele sanguine
irigate de inimă, puse cap la cap, au o lungime de peste 96.000 kilometri.
Gândiți-vă că circumferința Pământului la Ecuator este de numai 40.075
kilometri.
- În condiții de repaus, inima
pompează 5 litri de sânge pe minut, vehiculând 6.000 de litri pe zi! Pe parcursul unei vieți, ea va pompa 1,5
milioane de barili de sânge – destul pentru a umple 200 de vagoane.
- În fiecare zi a vieții
noastre, inima produce suficientă energie pentru a deplasa un camion pe o
distanță de 32 de kilometri. Într-o viață de om, aceasta echivalează cu o
călătorie până la lună și înapoi.
- Chiar și atunci când stăm pe
loc, mușchiul inimii noastre lucrează la fel de intens ca mușchii de la picioarele
unui alergător de viteză.
- Prima inimă, un minuscul
grup de celule, începe să bată dintr-a patra săptămână de viață intrauterină.
La maturitate, ea va fi puțin mai mare decât un pumn strâns.
- Inima nu este poziționată
lângă umărul stâng, ci mai degrabă în centrul pieptului, între plămâni. Doar
partea inferioară este ușor întoarsă spre stânga. Iar plămânul stâng este puțin
mai mic decât cel drept, pentru că trebuie să-i facă loc inimii în cavitatea
toracică.
- Inima bărbatului cântărește
în jur de 280 de grame, pe când a femeii, numai 230 de grame. Asta însă nu le
împiedică pe femei să fie ceva mai... inimoase decât bărbații. De asemenea,
inima unei femei bate mai repede decât cea a unui bărbat.
- Statistic, cele mai multe atacuri
de cord au loc între orele 8:00 și 9:00 dimineața. Iar cea mai riscantă zi a
săptămânii este lunea. Între zilele anului, ziua de Crăciun numără cele mai
multe infarcturi, urmată de noaptea de Anul Nou.
- Râsul este foarte benefic
pentru inimă. Atunci când râdem, trimitem cu 20% mai mult sânge în întregul
corp, relaxând pereții arterelor.
- Cercetările au arătat un fapt interesant, anume că există o legătură
între nivelul de educație și bolile de inimă: mai multă educație = mai puține
boli de inimă.
- Primele stimulatoare
cardiace trebuiau băgate într-o priză de perete. Așadar, e ușor de imaginat că
primii pacienți care au beneficiat de această invenție nu prea ieșeau la
plimbare.
- Prima cateterizare a fost făcută în 1929, de către medicul german Werner
Forssmann, care avea atunci doar 25 de ani şi era chirurg asistent
într-un orăşel din Germania, Eberswald. Chirurgia cardiacă era abia la început,
iar tânărul Werner era convins că o metodă mai sigură este folosirea unui
cateter care să ajungă până la inimă prin vene. Colegii l-au avertizat că această tehnică ar fi fatală. Ca urmare,
Werner a decis să experimenteze pe el însuşi. O singură asistentă a fost de
acord să-l ajute, rugându-l însă să facă acest experiment pe ea. Ambiţiosul medic s-a prefăcut că este
de acord, a anesteziat-o pe femeie şi, când a fost sigur că aceasta doarme,
şi-a introdus singur cateterul în venă, până la inimă, realizând astfel
procedura. Apoi le-a arătat colegilor o radiografie în care se vedea cum a
ajuns cu acel cateter la inimă. Ulterior,
tot el a demonstrat că inima poate fi observată radiologic prin injectarea unei
substanţe de contrast cu iod, cu ajutorul cateterului. A realizat și această
procedură revoluționară pe el însuşi. În 1956, Forssmann a
primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru inventarea acestei tehnici, care
este acum numită cateterizare cardiacă, fiind folosită pentru diagnostic şi
pentru tratarea unor afecţiuni ale inimii.
- Primul transplant de inimă reușit a fost efectuat în 1967, de către
medicul Christian Barnard, în Africa de Sud. Deși pacientul a trăit doar 18
zile, această procedură a fost la vremea ei o realizare de excepție.
- Oamenii pot, efectiv, să moară de inimă rea. După un eveniment
traumatic, corpul eliberează hormoni de stres care ajung în fluxul sanguin,
mimând simptomele unui infarct. Iar aceasta poate duce la moartea subită.
- Un studiu recent desfășurat în Suedia a descoperit că inimile membrilor
unui cor își sincronizează ritmul în timp ce aceștia cântă.
Obiceiuri proaste care dăunează inimii
- Dependenţa de televizor afectează grav libertatea omului.
Urmărirea îndelungată a programelor TV sporește riscul de boli cardiovasculare.
Acest lucru se întâmplă deoarece lipsa mișcării crește nivelul de grăsimi și
zaharuri din sânge. Pe de altă parte, excesul de exerciții fizice poate afecta
inima în egală măsură.
- Stresul, ostilitatea sau
depresia afectează sănătatea inimii, mai ales dacă aceste emoții ne stăpânesc o
lungă durată de timp.
- Sforăitul, mai mult decât o
situație neplăcută, poate fi semnul a ceva mult mai serios: apnee obstructivă. Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei. Persoanele care
suferă de apnee se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului,
pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult.
În această situaţie, concentraţia de bioxid de carbon din sânge creşte şi apar
variaţii ale ritmului cardiac. Această afecțiune se întâlnește mai ales la
persoanele supraponderale și crește riscul unei boli de inimă.
- Închiderea în sine este o
stare psihică ce poate afecta corpul fizic. E adevărat că uneori oamenii pot fi
enervanți și greu de suportat. Totuși nu este în interesul sănătății noastre să
renunțăm la viața socială. Oriunde ne-am afla, există și oameni plăcuți,
sinceri și prietenoși. Oamenii care au prieteni sinceri legături de familie
puternice trăiesc mai mult și nu au probleme cu inima.
- Prea mult alcool dăunează grav
sănătății, asta o știe oricine. Unele studii sugerează că o cantitate mică de
alcool poate chiar să fie benefică pentru inima noastră. Un pahar de vin bun
sau unul de bere n-a omorât pe nimeni. Excesul, însă, este asociat cu un risc
crescut de tensiune arterială, niveluri crescute de grăsimi în sânge și
insuficiență cardiacă.
- Supra-alimentarea atrage
după sine un risc cardiac major. Inima unei persoane supraponderale este
învelită și sufocată de grăsime. Deci să nu ne mirăm când a făcut stop cardiac și
s-a dus... Șunca, slănina, cârnații, untul ne cresc riscul de boli
cardiovasculare și cancer colorectal. Ideal ar fi ca doar 10% din dieta noastră
să fie compusă din alimente de origine animală.
- Fumatul este un adevărat
dezastru pentru inimă. Predispune la formarea de cheaguri de sânge, care pot
bloca fluxul sanguin și inima și poate contribui la formarea plăcii în artere.
- Sarea, toată lumea știe
asta, duce la creșterea tensiunii arteriale, ceea ce înseamnă un risc major de
accident cerebral vascular, cedarea rinichilor și infarct. Nu mai mâncați junk
food și alimente procesate de la supermarket (sunt pline de sare) și
orientați-vă către fructe și legume, precum și nuci, alune și semințe,
neprăjite și nesărate.
- Serviciul de noapte sau
orele de somn neregulate cresc riscul unui infarct, concluzionează un studiu
desfășurat în cadrul Universității de Vest din Canada. Atunci când dormim
pentru o perioadă lungă de timp mai puțin de 6 ore pe noapte, ne creștem riscul
de tensiune arterială și de colesterol mărit. Iar o dată cu acestea, ne
predispunem la obezitate și diabet, ambele afecțiuni dăunând grav inimii
noastre.
O căsnicie fericită înseamnă și
o inimă fericită și sănătoasă. Cuplurile care trăiesc în armonie prezintă un
risc foarte scăzut de boli de inimă, spre deosebire de acele cupluri în care
conflictele sunt frecvente, este concluzia unui studiu al Universității de Stat
din Michigan. Stresul zilnic e boală sigură. Când suntem stresați, simțim
impulsul de a mânca dulciuri sau a bea alcool. Mai mult, hormonii de stres au
un efect negativ asupra inimii.
În concluzie, vrem să avem o
inimă sănătoasă, să ne simțim bine și să fim fericiți în corpul nostru? Bineînțeles!
Și nu-i greu deloc. Trebuie doar să eliminăm sursele de stres, să ne creăm
propria fericire, să facem mișcare și să mâncăm sănătos.
Si eu in scoala medicala, am invatat la fel numai ca in timp am ajuns la o altfel de intelegere.Daca scoala medicala ar intelege ca omul este o Fiinta complexa, formata din mai multe corpuri si anume;corp energetic/ mental,emotional, nu numai corp fizic,ar stii ca orice suferinta fizica este doar o atentionare a corpului spiritual care atentioneaza constientul ca la nivel subconstient se intampla lucruri care nu corespund vietii.Daca am trai mai constient si ne-am gestiona gandurile,vorbele si faptele si nu am mai depune atata gunoi energetic in interior,nu cred,ci sunt convinsa, ca nu ar mai exista atatea boli.
RăspundețiȘtergereBolile apar intai la nivel energetic,si apoi se manifesta in fizic,ca de altfel orice creaza omul.Manifestarea apare dupa ce gandul acompaniat de trairea ca sentiment si emotie se afla la "butoane".Fiinta umana are mecanisme automate inerente de vindecare care au o valuare inestimabila.Corpul fizic sanatos depinde de o minte sanatoasa.Conflictele interioare,frustrarile si neintelegerile vor duce la boala si suferinta.
Stiti, medicina spune ca de vina pentru depunerea de grasime pe inima este cauzata de mancarurile grase si dulciuri,eu cred ca,cauza principala este lipsa de iubire si neiertare.Inima fiind sediul iubirii,nemanifestand ceea ce stie ea sa faca cel mai bine,incepe sa-si creeze un scut (de grasime) pentru a se apara de toate emotiile negative coordonate de mintea-ego care se crede stapana vietii.
Atata vreme cat credem ca bolile noastre au o origine pur fizica,cauza profunda ramane ascunsa in noi si continua sa faca ravagii.Boala poate deveni o experienta pozitiva daca te servesti de ea devenind constient de atitudinile gresite care au declansat-o, si incerci sa le corectezi.
ESTI BOLILE SI INDISPOZITIILE TALE!
Bun articol! Nu sunt însă de acord că șunca, slănina, cârnații, untul... îmbolăvesc inima, dacă animalele sunt crescute sănătos și carnea este procesată natural. Sigur că animalele crescute intensiv, cu hormoni, antibiotice, antiinflamatorii, antiparazitare, dioxine, furaje cu pesticide și adaosuri nefirești, vor furniza o carne otrăvită. Și dacă punem la socoteală cum și cu ce sunt preparate mezelurile din comerț... este firesc să ne îmbolnăvim din acestea. În altă ordine de idei, nu tutunul ucide, cât forma lui prelucrată, adică țigările, în care se adaugă mii de chimicale. Fidel Castro a fumat toată viața și a trăit 90 de ani, dar a fumat tutun curat, nu tutun industrializat. Iar despre sare, ce să mai zic. Sarea din comerț este otravă curată, pentru că nu este sare naturală, plină de minerale și oligoelemente, ci clorură de sodiu cu chimicale otrăvitoare (iod și ferocianură). Conservarea prin sărare s-a făcut timp de mii de ani și nimeni nu s-a îmbolnăvit vreodată, din așa ceva. La fel afumarea naturală versus fumul lichid toxic, folosit în industria alimentară.
RăspundețiȘtergereBun comentariu! Aveți dreptate în toate privințele. Străbunica mea a murit la 87 de ani, după o supărare mare. Bunica mea a murit la 88 de ani, tot fără să fie bolnavă, ci pentru că a fost nevoită să se mute din casa ei la o nepoată. Iar sora bunicii mele a murit la 99 de ani și 9 luni, de moarte bună. A fost vedeta azilului în care și-a trăit ultimii ani din viață - era cea mai sănătoasă și mai optimistă bătrână de acolo. Toate au muncit fizic și au mâncat de toate. Pe vremea lor, bolile erau rare, iar cancerul rarisim. Asta ar trebui să dea de gândit generației de azi și chiar și medicilor, care nu se adresează niciodată cauzelor, ci doar simptomelor.
Ștergere