Inima - motorul nostru intern

INIMA – MOTORUL NOSTRU INTERN

Inima noastră este unul dintre cele mai mari miracole ale lumii vii. Ea muncește fără încetare pe tot parcursul vieții noastre, pompându-ne vitalitate în corp. Dintotdeauna oamenii și-au exprimat admirația față de acest organ care ne ține în viață, considerându-l și sediul sentimentelor noastre. În același timp, au fost conștienți că tot inima este și punctul cel mai slab al armurii noastre – una dintre primele cauze de deces prematur. Denumită științific „cord”, inima este, într-adevăr, motorul organismului nostru. Este alcătuită din două atrii și două ventricule și posedă o caracteristică unică: automatismul, adică nu este comandată în mod direct de alte organe de control, cum ar fi creierul, ea putând să bată chiar și atunci este scoasă din corp. Teoretic, inima are două părți. Cea dreaptă primește sângele care vine din vene cu o mare concentrație de bioxid de carbon (rezultat din metabolismul celular), pe care apoi îl trimite la plămâni, unde bioxidul de carbon este eliminat, iar sângele se încarcă cu oxigen. Partea stângă primește acest sânge oxigenat, pe care îl trimite în tot corpul. Dar să vedem pas cu pas de câte miracole este capabilă inima noastră.

- Între toți mușchii corpului nostru, inima muncește cel mai mult. Ca să-ți dai seama de forța ei, încearcă să strângi în pumn o minge de tenis. Inima pompează sânge în aproape toate celulele corpului nostru, o adevărată performanță, dacă ne gândim că avem vreo 75 de miliarde. Numai corneea globului ocular nu primește sânge.

- Inima noastră este ocupată non-stop. Ea bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi, ceea ce înseamnă 35 de milioane de bătăi într-un an și aproape 3 miliarde de bătăi într-o viață.

- Toate vasele sanguine irigate de inimă, puse cap la cap, au o lungime de peste 96.000 kilometri. Gândiți-vă că circumferința Pământului la Ecuator este de numai 40.075 kilometri.

- În condiții de repaus, inima pompează 5 litri de sânge pe minut, vehiculând 6.000 de litri pe zi! Pe parcursul unei vieți, ea va pompa 1,5 milioane de barili de sânge – destul pentru a umple 200 de vagoane.

- În fiecare zi a vieții noastre, inima produce suficientă energie pentru a deplasa un camion pe o distanță de 32 de kilometri. Într-o viață de om, aceasta echivalează cu o călătorie până la lună și înapoi.

- Chiar și atunci când stăm pe loc, mușchiul inimii noastre lucrează la fel de intens ca mușchii de la picioarele unui alergător de viteză.

- Prima inimă, un minuscul grup de celule, începe să bată dintr-a patra săptămână de viață intrauterină. La maturitate, ea va fi puțin mai mare decât un pumn strâns.

- Inima nu este poziționată lângă umărul stâng, ci mai degrabă în centrul pieptului, între plămâni. Doar partea inferioară este ușor întoarsă spre stânga. Iar plămânul stâng este puțin mai mic decât cel drept, pentru că trebuie să-i facă loc inimii în cavitatea toracică.

- Inima bărbatului cântărește în jur de 280 de grame, pe când a femeii, numai 230 de grame. Asta însă nu le împiedică pe femei să fie ceva mai... inimoase decât bărbații. De asemenea, inima unei femei bate mai repede decât cea a unui bărbat.

- Statistic, cele mai multe atacuri de cord au loc între orele 8:00 și 9:00 dimineața. Iar cea mai riscantă zi a săptămânii este lunea. Între zilele anului, ziua de Crăciun numără cele mai multe infarcturi, urmată de noaptea de Anul Nou.

- Râsul este foarte benefic pentru inimă. Atunci când râdem, trimitem cu 20% mai mult sânge în întregul corp, relaxând pereții arterelor.

- Cercetările au arătat un fapt interesant, anume că există o legătură între nivelul de educație și bolile de inimă: mai multă educație = mai puține boli de inimă.

- Primele stimulatoare cardiace trebuiau băgate într-o priză de perete. Așadar, e ușor de imaginat că primii pacienți care au beneficiat de această invenție nu prea ieșeau la plimbare.

- Prima cateterizare a fost făcută în 1929, de către medicul german Werner Forssmann, care avea atunci doar 25 de ani şi era chirurg asistent într-un orăşel din Germania, Eberswald. Chirurgia cardiacă era abia la început, iar tânărul Werner era convins că o metodă mai sigură este folosirea unui cateter care să ajungă până la inimă prin vene. Colegii l-au avertizat că această tehnică ar fi fatală. Ca urmare, Werner a decis să experimenteze pe el însuşi. O singură asistentă a fost de acord să-l ajute, rugându-l însă să facă acest experiment pe ea. Ambiţiosul medic s-a prefăcut că este de acord, a anesteziat-o pe femeie şi, când a fost sigur că aceasta doarme, şi-a introdus singur cateterul în venă, până la inimă, realizând astfel procedura. Apoi le-a arătat colegilor o radiografie în care se vedea cum a ajuns cu acel cateter la inimă. Ulterior, tot el a demonstrat că inima poate fi observată radiologic prin injectarea unei substanţe de contrast cu iod, cu ajutorul cateterului. A realizat și această procedură revoluționară pe el însuşi. În 1956, Forssmann a primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru inventarea acestei tehnici, care este acum numită cateterizare cardiacă, fiind folosită pentru diagnostic şi pentru tratarea unor afecţiuni ale inimii.

- Primul transplant de inimă reușit a fost efectuat în 1967, de către medicul Christian Barnard, în Africa de Sud. Deși pacientul a trăit doar 18 zile, această procedură a fost la vremea ei o realizare de excepție.

- Oamenii pot, efectiv, să moară de inimă rea. După un eveniment traumatic, corpul eliberează hormoni de stres care ajung în fluxul sanguin, mimând simptomele unui infarct. Iar aceasta poate duce la moartea subită.

- Un studiu recent desfășurat în Suedia a descoperit că inimile membrilor unui cor își sincronizează ritmul în timp ce aceștia cântă.

Obiceiuri proaste care dăunează inimii

- Dependenţa de televizor afectează grav libertatea omului. Urmărirea îndelungată a programelor TV sporește riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru se întâmplă deoarece lipsa mișcării crește nivelul de grăsimi și zaharuri din sânge. Pe de altă parte, excesul de exerciții fizice poate afecta inima în egală măsură.

- Stresul, ostilitatea sau depresia afectează sănătatea inimii, mai ales dacă aceste emoții ne stăpânesc o lungă durată de timp.

- Sforăitul, mai mult decât o situație neplăcută, poate fi semnul a ceva mult mai serios: apnee obstructivă. Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei. Persoanele care suferă de apnee se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult. În această situaţie, concentraţia de bioxid de carbon din sânge creşte şi apar variaţii ale ritmului cardiac. Această afecțiune se întâlnește mai ales la persoanele supraponderale și crește riscul unei boli de inimă.

- Închiderea în sine este o stare psihică ce poate afecta corpul fizic. E adevărat că uneori oamenii pot fi enervanți și greu de suportat. Totuși nu este în interesul sănătății noastre să renunțăm la viața socială. Oriunde ne-am afla, există și oameni plăcuți, sinceri și prietenoși. Oamenii care au prieteni sinceri legături de familie puternice trăiesc mai mult și nu au probleme cu inima.

- Prea mult alcool dăunează grav sănătății, asta o știe oricine. Unele studii sugerează că o cantitate mică de alcool poate chiar să fie benefică pentru inima noastră. Un pahar de vin bun sau unul de bere n-a omorât pe nimeni. Excesul, însă, este asociat cu un risc crescut de tensiune arterială, niveluri crescute de grăsimi în sânge și insuficiență cardiacă.

- Supra-alimentarea atrage după sine un risc cardiac major. Inima unei persoane supraponderale este învelită și sufocată de grăsime. Deci să nu ne mirăm când a făcut stop cardiac și s-a dus... Șunca, slănina, cârnații, untul ne cresc riscul de boli cardiovasculare și cancer colorectal. Ideal ar fi ca doar 10% din dieta noastră să fie compusă din alimente de origine animală.

- Fumatul este un adevărat dezastru pentru inimă. Predispune la formarea de cheaguri de sânge, care pot bloca fluxul sanguin și inima și poate contribui la formarea plăcii în artere.

- Sarea, toată lumea știe asta, duce la creșterea tensiunii arteriale, ceea ce înseamnă un risc major de accident cerebral vascular, cedarea rinichilor și infarct. Nu mai mâncați junk food și alimente procesate de la supermarket (sunt pline de sare) și orientați-vă către fructe și legume, precum și nuci, alune și semințe, neprăjite și nesărate.

- Serviciul de noapte sau orele de somn neregulate cresc riscul unui infarct, concluzionează un studiu desfășurat în cadrul Universității de Vest din Canada. Atunci când dormim pentru o perioadă lungă de timp mai puțin de 6 ore pe noapte, ne creștem riscul de tensiune arterială și de colesterol mărit. Iar o dată cu acestea, ne predispunem la obezitate și diabet, ambele afecțiuni dăunând grav inimii noastre.

O căsnicie fericită înseamnă și o inimă fericită și sănătoasă. Cuplurile care trăiesc în armonie prezintă un risc foarte scăzut de boli de inimă, spre deosebire de acele cupluri în care conflictele sunt frecvente, este concluzia unui studiu al Universității de Stat din Michigan. Stresul zilnic e boală sigură. Când suntem stresați, simțim impulsul de a mânca dulciuri sau a bea alcool. Mai mult, hormonii de stres au un efect negativ asupra inimii.

În concluzie, vrem să avem o inimă sănătoasă, să ne simțim bine și să fim fericiți în corpul nostru? Bineînțeles! Și nu-i greu deloc. Trebuie doar să eliminăm sursele de stres, să ne creăm propria fericire, să facem mișcare și să mâncăm sănătos.