Sucurile de fructe și legume - beneficii pentru sănătate

SUCURILE DE FRUCTE ȘI LEGUME
– BENEFICII PENTRU SĂNĂTATE –

Datorită conținutului lor bogat în aminoacizi, săruri minerale, enzime și vitamine, sucurile de fructe și legume ajută la regenerarea organismului. Aceasta, bineînțeles, cu condiția să fie proaspete, crude și fără conservanți. Sucurile se beau imediat ce au fost preparate și nu se păstrează niciodată de la o zi la alta. Fructele sau legumele cu coajă, înainte de a fi stoarse, vor fi bine spălate cu apă rece și tăiate în felii subțiri.

Aparatul cu ajutorul căruia putem prepara sucuri de fructe și legume de calitate este, desigur, storcătorul electric. În lipsa acestuia, mai ales pentru legume, iar dintre fructe, în special pentru mere, putem folosi răzătoarea metalică, urmând să obținem sucul prin stoarcere sau presare manuală. Pentru citrice, în special lămâi sau portocale, se poate folosi storcătorul manual de sticlă, plastic sau inox. Sucurile obținute se vor bea cu o jumătate de oră înainte de masă sau la 3 ore după masă. Numai așa vor furniza organismului toate substanțele conținute.

Sucul de ardei gras conține o mare cantitate de siliciu, necesar unghiilor, părului și glandelor sebacee. Ajută la curățarea pielii de petele închise la culoare. Este bun în colici intestinale, crampe, gaze. Devine mai eficient dacă este combinat cu suc de morcov și de spanac, în proporție de 1:2:2. Se bea cu înghițituri mici, cu 30 de minute înainte de masa principală.

Sucul de cartofi conține hidrați de carbon, protide, lipide, săruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Este hrănitor, diuretic, energizant, cicatrizant, antispasmodic, antiulceros. Este indicat în gastrite, ulcere gastrice și duodenale, diabet, litiază biliară, constipație. Se bea câte 1/2 pahar de 3-4 ori pe zi, timp de o lună, în diabet sau ulcere gastroduodenale. În caz de litiază biliară, obezitate, constipație sau hemoroizi, se bea câte 1/2 pahar, de 1-2 ori pe zi. Dacă nu poate fi suportat simplu, se amestecă cu miere, suc de morcovi, puțin de suc de lămâie sau de cătină.

Sucul de castraveți conține vitaminele A, B, C, oxid de calciu, magneziu, sulf. Este răcoritor, depurativ, diuretic. Se recomandă în stări subfebrile, intoxicații, reumatism sau gută. Fiind cam fad, se poate combina cu suc de țelină, măr sau morcov. Se folosește cu succes în cosmetică, pentru atenuarea ridurilor.

Sucul de ceapă conține vitaminele A, B, C și, săruri minerale. Este un bun stimulent al sistemului nervos și benefic pentru ficat și rinichi. Este un diuretic puternic, antiseptic, antiinfecțios, antisclerotic, antireumatismal. Se utilizează în astenii, surmenaj intelectual, reumatism, afecțiuni respiratorii (guturai, bronșită, astm), gripă, diabet, ateroscleroză, obezitate, impotență, prostatite, edeme. Se poate combina cu puțin suc de țelină sau morcov, sau cu câteva picături de lămâie; se poate bea, de asemenea, diluat cu apă (câte 1/2 pahar de 2 ori pe zi).

Sucul de fasole verde conține vitaminele A, B, C, săruri minerale, oligoelemente, hidrați de carbon. Este diuretic, depurativ, antiinfecțios, tonic hepatic. Se folosește în reumatism, gută, diabet, litiază renală. Se administrează câte 1/2 pahar pe zi.

Sucul de grepfrut conține multe minerale, vitaminele C, B1 B2, și PP, enzime, pectină, acid citric etc. Este aperitiv, tonic, depurativ, antihemoragic. Este indicat în anorexii, dispepsii, oboseală, stări febrile, artrită, afecțiuni pulmonare. Se beau 3 pahare pe zi, înainte cu o jumătate de oră de mesele principale. Se consumă ca atare sau îndulcit cu puțină miere.

Sucul de lămâie conține acid citric, acid malic, glucide, săruri minerale, oligoelemente, vitamine: B1, B2, B3, A, C, PP. Este răcoritor, bactericid, tonic al sistemului nervos, tonic cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiscorbutic, remineralizant, carminativ. Este indicat în infecții diverse, reumatism, gută, ulcere stomacale, obezitate, ateroscleroză, demineralizare, creștere la copii, diaree, dizenterie, paraziți intestinali. Se administrează într-o jumătate de pahar de apă îndulcită, numărul de lămâi stoarse crescând progresiv până la 8 pe zi. După o cură de o lună, numărul de lămâi se consumă descrescător.

Sucul de mere conține zaharoză, celuloză, pectină, săruri minerale, vitaminele B1, PP, A, C. Este diuretic, tonic muscular, antireumatismal răcoritor, antiseptic intestinal, laxativ, depurativ sanguin. Este indicat în astenie fizică și intelectuală, anemie și demineralizare, reumatism, gută, obezitate, stări febrile, gastrită, ulcer gastric, insomnii, cefalee. Sucul de mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri pentru toate vârstele. Se beau câte 3-4 pahare pe zi, înainte de masă. Combinat cu celelalte sucuri mai puțin plăcute la gust, le dă o aromă deosebită.

Sucul de orz conține vitamine, enzime, săruri minerale. Comparativ cu alte plante, orzul conține de 250 de ori mai multă vitamină A decât salata, de peste 25 de ori mai mult potasiu decât o banană, de peste 11 ori mai mult calciu decât laptele, de peste 11 ori mai mult fier decât o țelină, de peste 7 ori mai multa vitamina C decât o portocală, de peste 10 ori mai multă vitamină B1 decât spanacul. Este un tonic general și al sistemului nervos, antidiareic. Este indicat în afecțiuni pulmonare, demineralizări, stări febrile, hipotensiune. Se administrează preventiv câte 1-2 cești pe zi, mai ales în combinație cu suc de mere.

Sucul de pere conține acizi, hidrați de carbon, pectină, vitaminele A, B1, B2, PP, C, săruri minerale. Este diuretic, antiputrid, laxativ, sedativ, răcoritor. Se recomandă în reumatism, gută, astenie, surmenaj, TBC, sarcină, diaree. Se recomandă 2-3 pahare de suc pe zi, cu 30 min înainte de mese.

Sucul de păpădie este unul dintre cele mai prețioase tonice. Este bogat în săruri minerale (mai ales magneziu și fier) și oligoelemente. Este tonic, aperitiv, depurativ sanguin, diuretic, antiputrid, antiscorbutic. Este indicat în litiaze biliare, reumatism, gută, anemie, astenie, obezitate, hemoroizi, celulită. Se beau 2-3 cești pe zi, înaintea meselor principale. Sucul de păpădie obținut din frunze și rădăcini, combinat cu suc de frunze de gulie, ajută la vindecarea bolilor de oase, întărește coloana vertebrală, previne formarea cariilor.

Sucul de ridiche neagră conține vitaminele B și C. Este colecistochinetic, aperitiv și digestiv, diuretic, antialergic, sedativ nervos. Este indicat în litiaze biliare, colecistite, insuficiență hepatică, afecțiuni pulmonare, bronșite cronice, astm, reumatism, gută, rahitism, alergii, eczeme. Pentru a obține sucul, se folosește ridichea cu tot cu frunze. Se beau 20-50 de grame pe zi, deoarece este foarte puternic. În cazurile de litiază biliară, se beau zilnic 200-400 ml de suc. Se administrează de obicei în combinație cu suc de morcovi, în acest fel ajutând la refacerea mucoaselor din organism.

Sucul de sfeclă roșie conține zaharuri, săruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B, C, PP. Este răcoritor, foarte nutritiv și energetic. Se recomandă în anemii, demineralizare, TBC și chiar și în cancer. Este foarte folositor în caz de gripă. Este contraindicat diabeticilor. Nu este indicat să se consume prea mult suc de sfeclă deodată, deoarece dă stări de vomă și grețuri, ca urmare a efectului de epurare rapidă a substanțelor toxice din ficat. Se recomandă un singur pahar de suc de sfeclă pe zi, băut în trei reprize.

Sucul de spanac conține săruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este remineralizant, antianemic, antiscorbutic și tonic cardiac. Este recomandat în anemii, convalescență, scorbut, rahitism, astenie fizică și nervoasă, arsuri. Este foarte bun pentru curățarea întregului tract digestiv. Consumat în cantitate de 500 ml pe zi, a vindecat constipații cronice.

Sucul de varză conține săruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B1, B2, C, PP. Este diuretic și remineralizant. Sucul de varză crudă se recomandă în gastrite, ulcer gastric și duodenal, bronșite, erupții cutanate. Pentru a evita balonările, este bine să se înceapă cu suc de morcov sau de spanac timp de 2-3 săptămâni, după care să se treacă la sucul de varză. Se beau 1-2 pahare de suc de varză pe zi.  

Sucul de țelină conține săruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este aperitiv, tonic al sistemului nervos și general, remineralizant, diuretic, depurativ, antireumatismal. Se folosește în inapetență, astenie, surmenaj, convalescență, demineralizare, reumatism, gută, afecțiuni pulmonare, litiază urinară, impotență. Se administrează câte 1-2 lingurițe, de 3 ori pe zi, înainte de mese, sau câte 1/2 pahar pe zi timp de 15-20 de zile, în cure intensive. Deoarece favorizează eliminarea excesului de apă din țesuturi, poate fi de ajutor și în curele de slăbire.

Combinația de sucuri de lămâie, morcov, sfeclă și castraveți ajută la curățirea de toxine a ficatului, rinichilor și vezicii biliare și, în general, a întregului organism. În perioada folosirii acestor sucuri, este indicat să se renunțe la orice fel de carne, la amidon și la zahăr.

Sursa: aici

După cum ați remarcat din articolul de mai sus, sucurile de fructe și legume sunt recomandate în diferite carențe vitaminice sau ca tratament natural în anumite afecțiuni. Nu este însă indicat să renunțați complet la mâncatul fructelor și legumelor întregi, în ideea că așa veți introduce dintr-o dată mai multe vitamine și minerale în organism. De fapt, bând doar sucul, vă privați de multe alte beneficii și mai ales de fibre, care lipsesc din lichidul rezultat prin stoarcere. În plus, riscați să vă îngrășați. De pildă, dacă mâncați un măr, cantitatea de fructoză din el n-are de ce să vă preocupe. Dar dacă beți un pahar de suc rezultat din stoarcerea a 4-5 mere, efectele zahărului din ele asupra glicemiei sunt mult mai mari, deoarece absorbția lui nu mai este atenuată de fibrele conținute de fructul întreg. De aceea, bând suc de fructe în mod curent, vă puteți declanșa probleme similare cu cele ale marilor consumatori de dulciuri – obezitate, diabet. Deci atenție mare! Apelăm la sucuri ca parte a unui tratament, și nu a unei diete zilnice.

Rețete culinare - Micul dejun Kollath

MICUL DEJUN KOLLATH

Acum ştim că alimentaţia ideală trebuie să fie cât mai naturală şi pe cât posibil crudă. Adesea însă, stomacul celor neobişnuiţi cu dieta naturală tolerează greu hrana nepreparată termic, mai ales cerealele. Profesorul Werner Kollath (1892-1970), dietetician şi doctor în medicină, unul dintre pionierii alimentaţiei sănătoase din Germania, a descoperit metoda de a face cerealele integrale mai uşor digerabile, fără folosirea focului. Prin adăugarea de fructe, seminţe, miere şi scorţişoară, acest mic dejun capătă un gust plăcut, care-i completează valoarea alimentară excepţională.

Ingrediente
- 3-4 linguri de făină integrală de cereale (grâu, ovăz etc.); pe cât posibil, procuraţi-vă cereale organice, provenite din culturi netratate chimic (de la țărani); puteţi, de asemenea, măcina boabele proaspete, folosind o simplă râşniţă de cafea

-  nuci, alune sau migdale (la alegere) mărunţite sau râşnite

- stafide, curmale, smochine, prune uscate

- nucă de cocos rasă (opţional)

- fructe: mere, banane, portocale, pere, fragi, cireşe, căpşuni, prune, piersici, caise sau orice alte fructe de sezon bine coapte.

 - miere şi scorţişoară

Preparare

Seara, se pune făina integrală într-un vas din ceramică sau sticlă. Se adaugă 3-5 linguri de apă. Se amestecă bine şi se lasă la temperatura camerei până a doua zi dimineaţa. Pe timpul nopţii, făina va absorbi apa, devenind o pastă. În tot acest timp, are loc şi un proces de fermentaţie, căruia i se poate atribui o bună parte din valoarea dietetică a acestui mic-dejun, precum şi digestibilitatea sa.

Într-un alt vas, se pun la înmuiat cca 20 g fructe uscate mărunţite, la alegere: nuci, smochine, stafide, curmale, prune uscate, seminţe de floarea soarelui decojite şi neprăjite etc. Minimal, se pot folosi doar câteva nuci. A doua zi dimineaţa, conţinutul celor două vase se amestecă, folosindu-se şi apa de la înmuierea fructelor. Se adaugă apoi un măr, ras în momentul servirii, pentru a evita oxidarea. Se pot folosi şi alte fructe, tăiate ori zdrobite, în funcţie de posibilităţi, de inspiraţie și de sezon. Se pudrează apoi acest amestec cu scorţişoară. Se poate adăuga şi puţină miere.

În altă dimineaţă, pasta de făină înmuiată de cu seara se poate combina cu un iaurt subţire (dar nu de supermarket!), zeamă de lămâie, puţin unt de arahide sau de migdale şi mărul ras. Alteori, făina integrală poate fi înlocuită cu fulgi din germeni de cereale, de asemenea înmuiaţi de cu seară.

Consumarea regulată a micului dejun Kollath aduce următoarele beneficii:

- Stare de saţietate cel puţin 4 ore. Niciun fel de falsă foame dimineaţa sau senzaţie de supraîncărcare a stomacului.

- Reglarea armonioasă a greutăţii. Persoanele care vor să piardă din greutate nu vor mai avea acea senzaţie acută de foame înaintea mesei de prânz şi se vor sătura chiar cu o raţie redusă; în schimb, cele ce vor să se împlinească în mod echilibrat vor constata o îmbunătăţire a funcţiilor lor digestive şi vor lua în greutate.

- Constipaţia, factorul principal al autointoxicării, este eliminată.

- Semnele de oboseală şi de epuizare, care sunt indiciul unei acumulări de toxine, dispar.

- Performanţele fizice şi intelectuale cresc vizibil.

- Se instalează o stare de bine generalizată, rezultată dintr-un echilibru biologic mai bun.

- Apare o senzaţie de bucurie interioară şi o satisfacţie care îndepărtează orice dorinţă de a mai consuma excitante psihodinamice (cafea, tutun, alcool).

- Se măreşte puterea de concentrare, deoarece aparatul digestiv nu mai este îngreunat de un mic-dejun greu. Se ştie că digestia acaparează cca 70% din energia corpului.

- Rezultă o mai bună rezistenţă la stres sau stări tensionale.

- Compoziţia sanguină se îmbunătăţeşte. Prin multiplicarea celulelor dermei, datorate unei mai bune irigări a ţesuturilor subcutanate, tenul devine roz, fără erupţii. Furunculele, eczemele, punctele negre sau pecinginile dispar.

- Părul redevine suplu şi plin de vitalitate, unghiile devin strălucitoare şi nu se mai rup.

- Sănătatea dinţilor se ameliorează. Dinţii care se dezgoleau reintră în alveolele lor.

- Scheletul este întărit, sudura fiind mai rapidă în caz de fracturi.

Acest mic dejun poate fi considerat şi ca o prăjitură, în care compoziţia şi gustul pot varia la infinit, după inspiraţie şi în funcţie de fructele de sezon. Vitaminele complexului B din făina integrală de grâu se adaugă vitaminelor şi mineralelor din fructe. Acizii organici ai fructelor proaspete sunt neutralizaţi de hidraţii de carbon ai grâului. Prepararea este simplă, pentru că nu necesită fierbere. Reţeta este avantajoasă şi pentru că dimineaţa nu avem prea mult timp la dispoziţie pentru pregătirea unui mic dejun cu adevărat hrănitor şi sănătos.

Poftă bună!

Daniel Ridgway Knight - Pictorul femeilor și al florilor + slideshow

DANIEL RIDGWAY KNIGHT
PICTORUL FEMEILOR ȘI AL FLORILOR

Daniel Ridgway Knight s-a născut pe 15 martie 1839 în Chambersburg, statul Pennsylvania, SUA. A studiat pictura la Academia de Artă din Pennsylvania, unde a fost coleg cu Mary Cassatt și Thomas Eakins, doi pictori importanți în istoria artei americane. În 1861 a plecat la Paris, pentru a studia la Școala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Alexandre Cabanel, pictorul francez considerat în epocă unul dintre cei mai buni profesori de pictură și un artist desăvârșit. Cât timp a rămas în Franța, Knight a fost elev în atelierul lui Charles Gabriel Gleyre, un proeminent pictor elvețian, care a îndrumat un număr de tineri artiști care mai târziu au devenit celebri. Printre elevii lui s-au numărat Claude Monet, Pierre-Auguste Renoir și Alfred Sisley.

 

Daniel Knight s-a întors în Statele Unite, la Philadelphia, în 1863, pentru a servi în Armata Unionistă. În timpul războiului a exersat schițe de expresii faciale, captând în lucrările lui diversele emoții umane. De asemenea, a reprodus scene de luptă care au rămas ca mărturii istorice ale acelor vremuri. A fondat „Clubul de desen din Philadelphia”, unde a expus lucrări cu diverse tematici, ca Războiului Civil, mitologie sau scene din opere.

 

În anul 1871, Knight s-a căsătorit cu Rebecca Morris Webster, iar după nuntă a început să lucreze ca pictor portretist, cu scopul de a strânge suficienți bani ca să se întoarcă în Franța. Și într-adevăr, în anul următor a reușit să se stabilească la Poissy, o suburbie a Parisului situată pe malul Senei, unde și-a cumpărat o casă și și-a înființat un atelier.

Nu după mult timp de la mutarea în Franța, Knight s-a împrietenit cu celebrități ca Renoir, Sisley și Wordsworth, iar influențe ale acestora se pot observa în lucrările lui. A avut, de asemenea, o relație apropiată cu Jean-Louis Ernes Meissonier, un renumit pictor și sculptor clasicist, faimos pentru reprezentările lui Napoleon și ale armatei sale, precum și alte teme militare. În anul 1875 a pictat (după o schiță a lui Meissonier) tabloul intitulat „Ziua spălatului rufelor”, pentru care a primit laudele unanime ale criticilor.

În temele sale, Knight a fost puternic influențat de lucrările lui Jean-Franҫois Millet. În 1874, în timp ce picta la Barbizon, l-a vizitat pe Millet, care i-a arătat picturile lui. Lui Knight i s-a părut că scenele care înfățișau viața la țară erau prea fataliste. Abordând ulterior aceeași temă, el a preferat să-i reprezinte pe țărani în momentele lor de fericire.

Alte influențe importante au fost Bastien-Lepage, cu care este adesea comparat, și Jules Breton, care avea o predilecție pentru scenele în aer liber. Astfel, picturile lui Knight de la sfârșitul anilor 1870 și începutul anilor 1880 s-au concentrat pe țăranul aflat la munca câmpului sau făcând treburi casnice: adusul apei, spălatul rufelor la râu etc.

Pictura lui Knight realizată în 1888 și intitulată „Chemând feribotul” (foto sus), se găsește în prezent în colecțiile Academiei de Arte din Pennsylvania. Tabloul înfățișează două tinere țărănci care strigă la căpitanul vasului, aflat de partea cealaltă a râului. Această pictură, considerată a fi una dintre capodoperele artistului, surprinde toate elementele „perioadei pre-Rolleboise” – stăpânirea perfectă a redării luminii și a culorilor, finețea chipurilor și atenția artistului la detalii. Pentru această lucrare, pictorul a primit medalia de argint la Salonul de pictură de la Paris și medalia de aur la Expoziția de la München din același an.

La sfârșitul anilor 1890, Daniel Knight și-a cumpărat o locuință în Rolleboise, o localitate aflată la cca 70 de km vest de Paris. Aici a început să picteze scenele care i-au făcut opera atât de căutată de colecționarii contemporani – imagini din propria lui grădină. Casa lui avea o frumoasă grădină terasată, cu vedere la Sena, și pe care a redat-o în multe dintre tablourile sale din această perioadă.

Pentru a reda cât mai fidel priveliștea, Knight a început să studieze diferitele faze ale zilei și efectul lor asupra mediului înconjurător. În acest scop, și-a construit în afara casei un atelier cu pereții de sticlă, ceea ce i-a permis să picteze afară chiar și pe vreme de iarnă. Fie că se concentra asupra umbrelor înserării, cu lumina lunii deasupra fluviului Sena, fie asupra unei tinere, surprinsă într-o grădină înflorită la miezul zilei, fiecare scenă era lucrată în cel mai mic detaliu, cu o atenție deosebită pentru redarea realistă a peisajului.

Colecționari din lumea întreagă se întreceau să-i cumpere tablourile înfățișând tinere localnice, surprinse în diferite ipostaze, în grădina lui. Lucrările din această perioadă includ „Trandafirii”, aflată în prezent în colecțiile Muzeului J.B. Speed, și „Scrisoarea”, deținută de Muzeul de Artă Joslyn – ambele înfățișând femei tinere și frumoase, înconjurate de o floră luxuriantă.

 

Daniel Ridgway Knight a fost premiat cu Medalia de Argint la Expoziția Universală de la Paris din anul 1889 și a fost învestit cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare, devenind ofițer în 1914. În 1893 a primit Medalia de Aur de Onoare din partea Academiei de Arte Frumoase din Pennsylvania. În același an, a fost făcut la München Cavaler al Ordinului Regal Saint Michael de Bavaria. A murit la Paris, pe 9 martie 1924. Fiul său, Louis Aston Knight (1873-1948), a fost un apreciat pictor peisagist.

Surse: http://en.wikipedia.org/wiki/Daniel_Ridgway_Knight

http://www.rehs.com/daniel_ridgway_knight_a_pensive_moment.html