Țelina – tonicul sistemului imunitar

-->

ŢELINA - tonicul sistemului imunitar

Este uimitor de câtă popularitate se bucură legumele exotice în defavoarea unor legume precum ţelina, plantă alimentară cu tradiţie în bucătăria românească. Ignorând proprietăţile culinare şi medicinale ale acestei legume, nu puţini sunt cei care o cataloghează drept lipsită de importanţă pentru sănătate. În antichitate însă, ţelina era considerată o plantă sfântă, fiind apreciată de romani pentru însuşirile medicale deosebite, iar de chinezi pentru calitatea de a menţine agerimea şi tinereţea spiritului. Țelina este recunoscută pentru acțiunea ei vindecătoare asupra sistemului nervos. Așadar, ţelina poate fi folosită atât în bucătărie, cât şi în medicină. În prepararea remediilor naturale, de la această plantă se folosesc frunzele, căpăţâna şi seminţele.

Ca aliment, ţelina este foarte gustoasă. Ea poate fi folosită la salate, alături de alte legume, carne sau peşte, sau pentru a da gust ciorbelor, contribuind totodată la echilibrarea digestiei. Ţelina este cunoscută şi pentru proprietăţile ei afrodiziace (în trecut, era servită mirilor în noaptea nunţii).

Datorită proprietăţilor depurative şi diuretice, ţelina poate fi consumată în curele de slăbire, deoarece înlesneşte procesul de eliminare a toxinelor din organism şi ajută la digestie. Cercetări recente ale oamenilor de ştiinţă americani au demonstrat că uleiul esenţial de ţelină calmează sistemul nervos central şi ajută la scăderea hipertensiunii arteriale

Raportul ideal dintre fierul și magneziul pe care le conține țelina o face foarte utilă în profilaxia bolilor canceroase. Cercetătorii au identificat în această legumă un compus cu proprietăți antitumorale, numit arginină. Aceasta și-a dovedit eficiența în mai multe tipuri de cancer: de pancreas, ovare, ficat, stomac, intestin subțire, plămâni și sân. Deși apigenina este prezentă într-o varietate de fructe și legume, țelina este una dintre sursele vegetale cele mai bogate în acest flavonoid care inhibă proliferarea celulelor canceroase. Așadar, avem un motiv în plus să adăugăm țelina (preferabil crudă) în alimentația noastră curentă.

De la ţelină se consumă cu precădere rădăcina, frunzele şi tulpina şi doar ocazional seminţele. Rădăcina de ţelină reprezintă o sursă preţioasă de acid folic, fiind recomandată, în stare crudă, femeilor care vor să rămână însărcinate. Ţelina are un efect pozitiv şi asupra dereglărilor hormonale, ajutând la combaterea sterilităţii feminine şi la prevenirea impotenţei masculine. Grație conţinutului bogat de vitamine (A, B, C, K, PP) şi minerale (Na, K, Ca, Mg, Fe, P, I, Mn, Cu) ţelina este o legumă indicată nu numai în alimentaţia zilnică, pentru întărirea sistemului imunitar, ci şi în perioadele de convalescenţă, în anemii (conţine o cantitate importantă de fier şi magneziu, necesare tratării stărilor de epuizare) sau în stările acute de surmenaj (conţine substanţe care atenuează hormonii stresului).

Bogate în vitamina C, frunzele de ţelină pot fi utilizate cu succes şi pentru tratamente externe, în cazul degerăturilor sau al plăgilor, având proprietatea de a accelera ritmul de cicatrizare a pielii. Datorită efectelor sale depurative şi diuretice, ţelina poate fi consumată cu încredere în salate, în timpul curelor de slăbire, înlesnind procesul de eliminare a toxinelor din organism şi ajutând la digestie.

Uleiul de ţelină este indicat în tratarea diverselor infecţii urinare, a afecţiunilor renale sau în combaterea gazelor intestinale. Uleiul volatil de ţelină se extrage din seminţele plantei, prin distilarea cu vapori de apă. Uleiul de ţelină stimulează pofta de mâncare şi are un efect de purificare asupra sângelui, acţionând pozitiv şi asupra tractului urinar.

Uleiul din seminţe de ţelină are multiple utilizări în parfumerie şi alimentaţie. Pentru parfumerie, se utilizează în compoziţii florale şi orientale. În produse alimentare intră în compoziţii de arome şi condimente pentru aromatizarea băuturilor alcoolice şi nealcoolice şi în condimente pentru sosuri, preparate din carne şi supe concentrate.

Sucul de rădăcină de ţelină se obţine cu ajutorul unui storcător electric. Se beau zilnic 100 ml de suc, fracţionat în 3 reprize, într-o cură de 15-20 de zile, având efecte în convalescenţă, astenie, surmenaj, nervozitate, febră, impotenţă sexuală, reumatism, gută, tuse, catar bronşic, obezitate (elimină apa din organism) şi mineralizare. Extern, se aplică sub formă de comprese pe plăgi, ulcere, cancer de piele, afecţiuni oftalmice şi în gargare contra ulceraţiilor din gură.

Acest suc este un excelent depurativ, cu rol în eliminarea toxinelor la persoanele care lucrează într-un mediu poluat, pentru cei care consumă multă carne, aditivi alimentari sintetici, tutun şi medicamente de sinteză (se iau 10-15 linguri pe zi, în cure de 2-3 săptămâni). Se recomandă ca sucul de rădăcină să se administreze diluat cu suc de morcov (o parte ţelină şi 3 părţi morcov), obţinând o băutură cu gust plăcut, uşor asimilabilă şi cu efect terapeutic sporit. După caz, se poate amesteca suc din rădăcini cu suc din frunze de ţelină pentru a fi folosit sub formă de comprese ţinute 30-60 minute pe zone cu degerături, cancer tegumentar sau inflamaţii oculare.

În funcţie de preferinţe, sucul din rădăcini se poate combina cu:

- miere de albine, smântână şi iaurt;

- suc de tomate şi suc de lămâie;

- suc de mere şi suc de sfeclă roşie;

- suc de castraveţi şi suc de varză.

Sucul din frunze proaspete de ţelină este mult mai activ decât sucul obţinut din rădăcini. După îndepărtarea peţiolului, frunzele se taie mărunt, se adaugă un pahar cu apă rece, se mixează 2-3 minute, se lasă în repaus 15 minute, se strecoară şi se bea dimineaţa şi seara pe stomacul gol, într-o cură de minimum 20 zile (nu se va depăşi cantitatea de 150-200 ml suc concentrat pe zi). Are efecte deosebite atât intern (în curăţirea sângelui, reglarea hormonală şi febră), cât şi extern (în acnee juvenilă, psoriazis, eczeme alergice, vitiligo, sclerodermie, afecţiuni oftalmice). De menţionat că timp de 1-2 ore după consumul sucului nu se mănâncă nimic. Este de asemenea important ca pe toată durata curei să nu se consume carne, alimente conservate, aditivi alimentari sintetici (E-uri) şi alcool. Infuzia din frunze (1 linguriţă la 200 ml apă clocotită) se bea înainte de mese în cazul bronşitei cronice, tuse veche, răguşeală şi astm bronşic sau după mese în congestie hepatică, litiază renală şi reumatism.

Vinul tonic de ţelină. Se prepară din rădăcini bine mărunţite într-un litru de vin alb, cu adaos de miere de albine, care se lasă la macerat timp de două zile. Se obţine o băutură parfumată, cu aromă discretă de ananas, din care se consumă câte 2-3 păhărele pe zi, cu 30 minute înainte de mese. Are efecte diuretice, afrodiziace şi tonice. 

Ceaiul preparat sub formă de infuzie din frunzele de ţelină are proprietăţi diuretice.

Surse:
http://www.garbo.ro/articol/Sanatate/1932/Telina-leguma-regina-a-alimentatiei.html

http://www.naturalnews.com/047369_cancer_prevention_celery_anti-tumor_activity.html
 

-->