-->
PERSONALITĂȚI ROMÂNEȘTI DESPRE EVREI
Vasile Conta: „Noi,
dacă nu vom lupta în contra elementului jidovesc, vom pieri ca naţiune”. (din
discursul Chestia evreiască împotriva
revizuirii art. 7 din Constituţie, ţinut în Camera Deputaţilor, şedinţa din 4
septembrie 1879, publicat în Monitorul Oficial nr. 201/1879). „[Ţinta supremă a
evreilor este să] robească toate celelalte popoare poporului jidovesc [pentru a
asigura] stăpânirea lumii întregi de către jidani. […] pretutindenea pe unde au
trecut au ruinat, au corupt şi au ajuns chiar până a nimici poporul în mijlocul
cărora au trăit [...] Trei din patru părţi din jurnalistica lumii se află în
mâna jidanilor”. (din Vasile Conta, Opere
complecte, Bucureşti, 1914, pp. 652, 657)
Vasile
Alecsandri: „Cine sunt năvălitorii, de unde vin şi ce vreau? [...]
adepţii celui mai orb fanatism religios, cei mai esclusivişti din toţi
locuitorii pământului, cei mai neasimilabili cu celelalte popoare ale lumei!
[...] dorind a face din ţara întreagă o proprietate izraelită? [...] Puterea
lor e nemăsurată, căci se reazămă şi se întemeiază pe două alte puteri:
francmasoneria religioasă şi aurul!”.
„Blamul s-ar cuveni nouă, Românilor, dacă [...] prin
aplicarea unor teorii umanitare, am da înşine o mână de ajutor la îndeplinirea
acestui plan. Ţara şi-ar întoarce ochii cu durere de la noi”. (din discursul împotriva
revizuirii art. 7 din Constituție, ţinut în Senatul României, în şedința din 10
octombrie 1879, publicat în Monitorul Oficial nr. 230/1879 şi republicat în
forma Discurs ţinut în şedinţa Senatului
la 10 oct. 1879, cu ocasiunea revisuirei art. 7 al Constituţiunei, Ed.
Socec, Bucureşti, 1879)
Mihai Eminescu: „Noi,
din nefericire, suntem convinşi că Europa oficială ştie întreaga stare de
lucruri de la noi, că agenţii consulari au date statistice mai exacte decât noi
înşine, că diplomaţia europeană ştie că noi suntem cei ameninţaţi şi
persecutaţi şi evreii cei ameninţători şi persecutori. Un exemplu: D-nul
Flaislan ne spune în raportul general al Consiliului de igienă că în anul 1878,
în Iaşi, au murit 1.454 creştini şi s-au născut 1.093, adică au murit cu 361
mai mulţi decât s-au născut, pe când din mult persecutaţii evrei s-au născut
1.602 şi au murit 1.428, adică s-au născut cu 174 mai mulţi decât au murit”.
Eminescu îşi încheie articolul din ziarul Timpul din 25 mai 1879 cu blestemul
lui Vasile Lupu: „Cine-şi vicleneşte moşia şi neamul, mai rău decât ucigaşii de
părinţi să se certe [...] Aceste uneltiri au făcut pe evrei să piarză până şi
pe puţinii lor amici sinceri dintre români. Din momentul însă ce-i vedem aliaţi
cu străinii contra ţării în care trăiesc pentru a căpăta drepturi de la
străini, capete-le!” (1 aug 1879). „Goniţi din marea Împărăţie Rusească,
persecutaţi în Germania, rău văzuţi în Austro-Ungaria, evreii trec în cârduri
marginile ţării noastre”.
„… naţionalitatea română, ca oricare alta, are dreptul
înnăscut de a-şi apăra moştenirea istorică. Alegerea armelor şi mijloacelor
atârnă de timp şi împrejurări”. (13 octombrie 1881)
Din alte articole: „De câte ori se discută cestiunea
israelită, scriitorul român are teamă de a vedea vorbele sale interpretându-se
ca ură de rasă, ca prejudiţiu naţional ori religios. Întrebăm acum de ce folos,
de ce necesitate pot fi evreii, economic şi politic, pentru o ţară a cărei
populaţie se stinge din momentul în care ei intră în contact cu ea. Românul e
leneş, e imoral, e vicios. De ce însă nu e imoral şi vicios acolo unde nu sunt
evrei?”.
„…evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că
nu munceşte. El e vecinic consumator, niciodată producător”.
„[Evreii] sunt o armie economică, o rasă de asociaţi
naturali contra a tot ce nu e evreu [...], autoritatea ocultă a statului în
stat [...], arma străinilor în contra noastră…”.
Din articolul Camerele
actuale de revizuire: „Cine n-a avut drepturi, nu le are nici astăzi.
Evreii, consideraţi pururea ca străini în ţară şi fiind străini în realitate,
căci nu vorbesc româneşte în familie, au o lege deosebită de aceea a celorlalţi
locuitori şi nu s-amestecă cu ei prin căsătorie, vor rămâne străini până ce nu
vor deveni români”.
„… deşi evreii – în numărul lor mare ce a inundat ţara
dar mai cu seamă Moldova – constituie un pericol imediat pentru existenţa
economică şi naţională a ţării, totuşi, ei constituie mai mult o boală acută
decât organică. Evreii se grămădesc în ţările unde semicivilizaţia e unită cu
pseudo-liberalismul şi fug de civilizaţia adevărată şi de libertatea adevărată”.
(Citate extrase din Opera politică semnată de Mihai Eminescu, publicistică
între nov. 1877 şi 31 dec. 1881 în ziarul Timpul,
Ed. Academiei, 1985).
„… străini de rit necreştin [evreii] nu pot
pretinde mai mult decât a fi suferiţi [şi] n-au nici o cauză de a se plânge de
toleranţa noastră”.
„Ei [evreii] au introdus şi exploatat viciul beţiei în
sate, au amestecat băuturile cu materii otrăvite, au înveninat fiziceşte, au
corupt moraliceşte populaţiunile noastre. Ca rasă străină, ne-au declarat
război pe moarte, întrebuinţând în locul cuţitului şi pistolului băuturi
falsificate cu otrăvuri”. (Mihai Eminescu, Chestiunea
evreiască, ediţie de D. Vatamaniuc, Bucureşti, Ed. Vestala, 1998, pp. 132,
139, 149-150)
Bogdan
Petriceicu Haşdeu: „Aşadară, Talmudul
prevede pentru jidani purtare împotriva noastră: ‘Dacă sunteţi mai puternici
decât creştinii, exterminaţi-i’ [...] Peste
puţin timp, evreii se înavuţesc, fiind lesne a se înavuţi pentru cine câştigă
lesne, pe când industria naţională urmează a merge cu greu, căci păşeşte
muncind. [...] Bătându-şi joc de respectul altora, Jidanul se îngraşă pe
specule, oprite de legislator sau dezaprobate de conştiinţa popoarelor: uzură,
contrabandă, prostituţiune. Bătându-şi joc de respectul altora, Jidanul
împrăştie în juru-i seminţele corupţiunei: bancrută, spionaj, mită. Bătându-şi
joc de respectul altora, Jidanul se usucă în zgârcenie şi mucezeşte în
murdărie. Ş-apoi administraţiunile cele mai bune sunt neputincioase contra
perfidiei Judaice, căci legile pot pedepsi pe unii indivizi criminali, dar
crima unui popor niciodată”. (din Studiu
asupra iudaismului. Industria naţională, industria străină, industria
evreiască, faţă cu principiul concurenţei, ed. I, Bucureşti, 1866,
Tipografia Th. Vaidescu, pp. 30-1 şi ed. a II-a, pp. 110-1).
„Românul poate face orice şi concura pe oricine, cu o
singură condiţie: să fie ajutat de ţara lui”.
„Evreii n-au adus nici un meşteşug care să reprezinte o
creaţiune şi o tradiţie a lor. În domeniul micii industrii ei erau cârpaci, în
domeniul comerţului, au fost numai mijlocitori, fără folos, nici-o tovărăşie cu
alţii n-a fost admisă decât aceia pentru un act de corupţie”.
„Confundaţi politic cu noi, care am făcut şi mărit
Statul, ei, Evreii, aveau datoria de a ieşi din ghetou. Au făcut-o? Nu. Trăiesc
mai departe între ei, ca naţie năvălitoare [...] ei ne dau, pur şi simplu afară
din ţara noastră. Dându-şi seama de puterea lor în creştere, ei ne sugrumă şi,
ce e mai pierzător, ne falsifică sufletul, ne degradează moralitatea prin opiul
ziaristic şi literar”. (Iudaica).
„[România] nu se putea sinucide dând politiceşte jumătate
din ea în puterea evreilor moldoveni, despuind de capitaluri şi uniţi printr-o
admirabilă solidaritate de rasă, dar lipsiţi de simţul ordinei de stat, ca şi
de respectul faţă de drepturile populaţiei întemeietoare a statului”. (din
cartea Istoria evreilor în ţările noastre,
Bucureşti, 1913, p. 38)
„Iaşul este locuit pe trei sferturi de evrei. Bogăţia,
viaţa, mişcarea este a lor. [...] oricât s-ar scurge la noi valul necurat al
vânătorilor de câştig, pământul e al nostru. Şi vântul va lua odată pleava pe
care el a adus-o, iar noi vom rămâne”. (în Sămănătorul,
10 noiembrie 1904).
„Evreii din România, mai ales cei din Moldova, trăiesc
din comerţ, din schimb, din înşelăciune în paguba altora şi se feresc de orice
muncă grea. Ei sunt inteligenţi, dar vicleni şi, urmărindu-şi numai interesele,
caută să corupă moravurile. Sunt răzbunători şi cruzi, câtă vreme nu simt un pumn
viguros apăsându-le pe ceafă”. (în ziarul pe care îl conducea, Neamul românesc, 5 iunie 1907)
Dr. N.C.
Paulescu (savant,
descoperitorul insulinei): „În Talmud se află legislația evreiască, iar Cahalul
şi Francmasoneria sunt organizaţiile de lucru pentru stăpânirea omenirii”.
„În cuprinsul metodelor lor se găsesc sisteme perfide
prin care naţiunile sunt puse să lucreze la propria lor ruină şi la propria lor
nimicire”.
Din capitolul Scrisoare
către evrei: „Un scriitor al vostru evreu: Bernard Lazare, spune în cartea
sa Antisemitismul, Paris, 1894:
Pretutindeni unde jidovii s-au stabilit, s-a dezvoltat antisemitismul. Şi după
ce face această tristă constatare, el adaugă: Cauzele generale ale
antisemitismului trebuie să se afle în însuşi Israel, iar nu în cei ce îl
combat. De altfel, nu e vorba aici de o luptă religioasă. Popoarele politeiste,
ca şi cele creştine, au combătut nu doctrina Dumnezeului Unul, ci pe jidov”.
„De ce oare ovreiul a fost rând pe rând şi egal maltratat
sau urât de Egipteni şi de Romani, de Perşi şi de Arabi, de Turci şi de naţiile
creştine? Pentru că pretutindeni şi până în zilele noastre, el a fost o fiinţă
insociabilă, un exclusiv. În realitate, ovreiul e urât pentru că e sclavul
hoţiei şi al trufiei”.
„Dar o chestiune radicală se pune pentru noi, românii: Ce
trebuie să facem cu aceşti oaspeţi nepoftiţi care, hodoronc-tronc, s-au
instalat în ţară – sau mai bine zis cu aceşti paraziţi rău-făcători cari sunt,
în acelaşi timp şi hoţi şi asasini?”. (din cartea Sinagoga şi biserica faţă de pacificarea omenirei, Bucureşti, 1923,
p. 55)
Mircea Eliade: „Ar
fi absurd să te aştepţi ca evreii să se resemneze de a fi o minoritate cu
anumite drepturi şi cu foarte multe obligaţii, după ce au gustat din mierea
puterii şi au cucerit atâtea posturi de comandă. […] Ştiu foarte bine că evreii
vor ţipa că sunt antisemit, iar democraţii că sunt huligan sau fascist”. (în Vremea, 19 sept. 1936)
„Cred în destinul neamului românesc, de aceea cred în
biruinţa mişcării legionare… Poate neamul românesc să-şi sfârşească viaţa în
cea mai tristă descompunere pe care ar cunoaşte-o istoria, surpat de mizerie şi
sifilis, cotropit de evrei şi sfârtecat de streini, demoralizat, trădat, vândut
pentru câteva sute de milioane de lei?”. (din articolul De ce cred în biruinţa Mişcării Legionare, în Buna Vestire, 17 dec 1937)
Emil Cioran: „Omeneşte,
nu ne putem apropia de ei, fiindcă evreul este mai întâi evreu şi apoi om. […]
În toate, evreii sunt unici: n-au pereche în lume, gârboviţi de un blestem de
care nu e responsabil decât Dumnezeu. Dacă aş fi evreu, m-aş sinucide pe loc”.
„… regimul democratic al României n-a avut altă misiune
decât să apere pe evrei şi capitalismul iudeo-român”. (din cartea Schimbarea la faţă a României, 1936, pp.
132, 133).
-->
excelent articol!
RăspundețiȘtergereMultumim!
RăspundețiȘtergereAceasta este caracteristica intelectualului roman.Spre deosebire de intelectualii din alte tzari,intelectualul roman este antisemit. Unde ai mai vazut tzara europeana in care studentii localnici sa ii atace pe alti studenti cu bite si pietre,sa le sparga capul si sa ii dea afara din Universitati pe motiv ca erau evrei,asa cum s-a intimplat in perioada interbelica in Romania?
RăspundețiȘtergere'89 cine a dat duma ma boule? apartamentele alea ieftine cu 350$ bucata cine a venit si ni le-a cumparat pe toate? Privatizarea fabricilor cine a facut-o? BNR-u Rompetrolu pe mana cui au ajuns acu? Manariile cu aur a lu Itzac, Ilieci si Braunovici? Hai ca esti chiar tantalau. Ca si poporu asta care dupa 27 de ani inca nu s-a prins de schema.
ȘtergereSunt nenumărate exemple de antisemitism si în Germania, Franţa ,Italia , Olanda , Suedia , Danemarca ..si-n multe alte ţări !
ȘtergereAnonimule, ai trait si vazut tu asta? Si antisemit nu inseamna antievreu! Ca si arabii sunt semiti!
RăspundețiȘtergere