Găinile și vulturul

-->

GĂINILE ŞI VULTURUL

Într-o zi, plimbându-se prin pădure, un om găsi un pui de vultur de-abia ieşit din găoace. Dându-şi seama că dacă l-ar lăsa acolo, singur şi părăsit, l-ar condamna la moarte sigură, omul luă puiul acasă şi-l puse într-un coteţ, împreună cu nişte pui de găină. Puiul de vultur crescu alături de aceştia şi, bineînţeles, învăţă să se poarte ca o găină: scormonea pământul pentru a găsi viermi şi insecte, mânca seminţele pe care i le dădea stăpânul, cloncănea şi cotcodăcea, iar dacă bătea din aripi, nu se ridica mai mult de câţiva centimetri. Trecură astfel câteva luni, timp în care vulturul nu se îndoi nici o clipă că locul lui ar fi altundeva decât în curtea stăpânului, printre celelalte găini. Mai mult, era convins că el însuşi este o găină. Asta până când, într-o zi, privind spre cerul albastru şi fără nori, văzu un alt vultur planând maiestuos, aproape fără a-şi mişca aripile robuste… Vulturul înţelese dintr-o dată care este adevărata lui natură. Îşi dădu seama că nu există obstacole care să-l împiedice să zboare şi el, în afară de cele din mintea lui şi, după câteva tentative, se ridică în zbor spre infinit, într-adevăr liber.

Fără îndoială, mulţi cititori cunosc această povestioară, făcută celebră de Anthony de Mello şi foarte mult folosită în cărţile de self help, training-uri, speech-uri motivaţionale ş.a.m.d. Totuşi, ceea ce este mai puţin cunoscut este efectul pe care întâmplarea aceasta l-a avut asupra celorlalţi locuitori ai curţii:

După ce au văzut că fostul lor tovarăş de joacă şi de seminţe şi-a luat zborul, pierzându-se în imensitatea cerului, multe din găini au devenit conştiente de trista lor condiţie şi au început să viseze să devină vulturi. Începură să circule, mai întâi clandestin, apoi deschis, nişte filozofii ciudate, care argumentau că fiecare găină avea înăluntrul ei un vultur care aştepta să fie eliberat. „Condiţia de găină nu este decât rezultatul unor credinţe limitative”, susţineau nişte găini-profete, „schimbaţi-vă convingerile şi cerul va fi al vostru”. Apăruseră tot felul de cărţi în domeniu cu titluri de genul: „Cum să devii un vultur în 30 de zile”, „Vulturocibernetica”, „Analiza vulturacţională”, „Minunile zborului”, „Trezește vulturul din tine” ş.am.d. Pentru cei care aveau bani de cheltuit, apăruseră şi seminarii de Programare Găinolingvistică şi cursuri audio şi video, unde se învăţa cum să vizualizezi lumea de sus, cum să recunoşti sunetele celorlalte păsări și cum să percepi senzaţia vântului în aripile tale - condiţia de vultur neputând fi atinsă fără o concentrare intensă asupra canalelor senzoriale potrivite.

Mai interesant, apăruse şi o metodă de analiză (găinogramma) care depista 9 feluri de a fi găină şi în consecinţă, 9 drumuri diferite spre a deveni vultur. Apăruseră şi nişte tehnici, cum ar fi Echilibrul Găinoemoţional şi CFT (chicken freedom technique), care te învăţau ce se întâmplă dacă apeşi pe nişte puncte de pe cap şi piept, spunând: „Iubesc şi respect aripile mele”, şi anume că îţi va trece frica de înălţime, principalul obstacol în drumul de atingere a condiţiei de vultur. O găină mai întreprinzătoare decât celelalte puse la cale un sistem de multilevel marketing care consta într-un complex sistem de puncte, care se obţineau vânzând cursuri şi seminarii celorlalte găini, argumentând că ridicarea în ierarhia sistemului era metoda cea mai sigură pentru a te apropria de starea de vultur. Cine frecventa un număr suficient de cursuri, putea să devina „găinocoach atestat” şi îi ajuta pe ceilalţi să se perfecționeze mai repede. Nu e nevoie să spun că atunci când cineva, în lipsa totală a unor rezultate concrete, îşi exprima îndoielile asupra sensului pe care l-ar avea toată treaba asta, era imediat acuzat de către cei convinşi până la exaltare că este stăpânit de credinţe limitative şi blocat de o gândire negativă. Acestuia i se repeta încontinuu: „Aminteşte-ţi de fostul nostru tovarăş care, după o viaţă anostă de găină, a putut să zboare! Pune angajament şi credinţă şi o să reuşeşti şi tu!”.

Povestioara asta mă enervează, pentru că presupune că un vultur e întotdeauna mai bun decât o găină şi imaginează o confruntare stupidă între două fiinţe cu potenţial, talent şi forţe diferite. Şi aici nu este vorba de a lua apărarea celui care are mai puţine talente sau celui care este mai slab, ci de a mă împotrivi unui întreg sistemul social conceput să producă nemulţumire permanentă şi lipsă de satisfacţie, propunând modele imposibil de egalat, şi industriei adiacente, care încearcă să te convingă să alergi după aceste modele imposibile pentru tine şi care îţi vinde „soluţii garantate”. E acelaşi mecanism prin care îţi este arătat cel care a câştigat un miliard la loto şi care te convinge că o să ţi se întâmple şi ţie la fel, dacă o să joci. E acelaşi mecanism prin care ţi se arată o supervedetă şi ţi se spune că dacă o să cumperi setul cutare de machiaj, un anume parfum şi o anumită rochie, o să arăţi ca ea. E mecanismul prin care o societate care are din ce în ce mai mult, devine din ce în ce mai nesatisfăcută şi mai nemulţumită.

Eu, sincer, cred că un vultur rămâne un vultur şi o găină rămâne o găină. Şi mai cred că pot exista şi vulturi proşti şi găini deştepte şi că o confruntare este absolut fără sens. Mai cred că fiecare ar trebui să-şi exploateze potenţialul fără a încerca să se compare cu altcineva în afară de el însuşi şi cu atât mai puţin cu modele impuse de cineva care are ca singur scop acela de a-ţi vinde, pe bani buni „soluţiile” lui. Sunt convins că fiecare dintre noi are un potenţial nebănuit nici de el însuşi şi nu pierd ocazia să reamintesc lucrul acesta şi să ajut oamenii să şi-l descopere. Eu am ales să predau tehnicile psihologice care îmbunătăţesc performanţa individuală şi ajută în dezvoltarea personală. Când văd tot mai mulţi oameni chinuindu-se să se conformeze unor modele imposibile, urmând sfaturile vânzătorilor de American dream, mă gândesc că trebuie să existe cineva care să-i aducă cu picioarele pe pământ şi să le aducă aminte că fiecare dintre noi e unic, că fiecare din noi are atâtea talente şi posibilităţi latente încât, dacă s-ar preocupa să şi le exploateze, nu i-ar mai rămâne timp să-i invidieze pe alţii. Prin urmare, nu urma modele, fii tu un model!

****************************************** 

Ultimele ştiri din coteţ: Câteva găini s-au îmbogăţit rapid, în timp ce altele tot mai caută tehnica potrivită pentru a se ridica în zbor, iar cele mai multe aşteaptă venirea Marelui Găină, care sigur îi va scoate din mediocritate. Din câte am aflat însă, niciuna dintre ele nu a reuşit să se ridice de la pământ mai mult de câţiva centimetri…

http://www.jurnale.ro/Vulturul_si_gainile__Anthony_de_Mello__-e5835-46739.html  

-->