Clasificarea alimentelor comercializate

-->

CLASIFICAREA ALIMENTELOR
PE PIAȚA PRODUSELOR ALIMENTARE

Piaţa produselor alimentare cunoaşte astăzi o intensă înnoire şi diversificare, pusă pe seama satisfacerii dorinţelor, preferinţelor, necesităţilor şi exigenţelor tot mai mari ale consumatorilor. Realizările din domeniul alimentar se înscriu pe o coordonată ascendentă. Asistăm în ultimele decenii la o evoluţie spectaculoasă. S-a produs pe plan mondial o explozie sortimentală de bunuri de consum alimentar. Aceasta a generat, o dată cu apariţia de noi produse, o reînnoire completă a alimentelor tradiţionale, cu performanţe nutritive din ce în ce mai mari, ceea ce a determinat profunde schimbări conceptuale în domeniile sortimentului, calităţii, distribuţiei şi comercializării mărfurilor alimentare. Alimentele actuale încorporează un volum foarte mare de progres tehnico-ştiinţific. Ca urmare, tehnologia alimentară modernă se diferenţiază net de cea clasică.

În condiţiile internaţionalizării pieţei, consumatorii îşi orientează atenţia spre acele produse ce se diferenţiază de altele de acelaşi fel. Deosebirea constă în a pune la dispoziţia consumatorilor un produs altfel conceput decât celelalte. Ca urmare, consumatorii sunt tot mai des confruntaţi cu termeni (din păcate insuficient explicaţi) ca: light, fast food, functional food, convenience food, novel food ş.a.

Alimentele dietetice – sunt destinate atât persoanelor cu diferite afecţiuni (diabet, hipertensiune) cât şi celor sănătoase, dar cu anumite nevoi alimentare (sugari, femei însărcinate, sportivi, supraponderali). Se deosebesc de alimentele obişnuite fie prin compoziţie, fie prin procedeele de fabricaţie. La prepararea acestor alimente sunt admişi numai anumiţi aditivi iar antioxidanţii şi coloranţii sintetici sunt excluşi.

Suplimente nutriţionale – sub această denumire sunt cunoscute acele produse ce conţin diverse tipuri de vitamine, minerale şi extracte din plante, care nu au un efect terapeutic propriu-zis, ci au ca scop prevenirea anumitor îmbolnăviri şi refacerea mai rapidă în perioadele de convalescenţă. De asemenea, pe lângă faptul că oferă organismului suport energetic, îl şi ajuta să-şi cureţe depozitele de toxine, conservanţi şi aditivi ingurgitaţi odată cu alimentele la modă. Suplimentele nutriţionale combat efectele neplăcute ale unei alimentaţii dezechilibrate.

Alimentele ecologice – profitând de campaniile de presă care prezentau E-urile drept substanţe periculoase pentru sănătate, alimentele ecologice au câştigat din ce în ce mai mult teren. Alimentele ecologice sunt produse sănătoase, libere de boli şi dăunători, fără reziduuri nocive şi cu un conţinut echilibrat în substanţe bioactive şi minerale. Sunt rezultate din tehnologii ecologice, care nu folosesc îngrăşăminte chimice şi pesticide. Toate aceste tehnologii bio sau ecologice sunt menite să contribuie la salvgardarea ecosistemului agricol și au rolul de a pune la dispoziţia consumatorului şi industriei prelucrătoare produse naturale, lipsite de substanţe chimice. La prepararea alimentelor ecologice se renunţă la aditivi şi la orice alte substanţe încorporate. Desfacerea lor se face de regulă în magazine speciale sau chiar în ograda producătorului. Produsele bio certificate sunt marcate şi etichetate conform reglementărilor din domeniu. Produse ecologice sunt numai acelea care au un certificat de calitate şi poartă pe ambalaj sigla organismului de certificare şi nu orice produs care se vinde sub denumirea de natural, ţărănesc etc. În România, consumatorul abia acum descoperă aceste alimente. În anul 2002 au fost cultivate în acest sistem circa 43.000 ha, iar în 2007 s-a ajuns la o creştere a acestor suprafeţe de recolte ecologice de peste 350.000 ha.

Alimentele uşoare (Light Food) – reprezintă o categorie de produse alimentare în care unul sau mai multe componente din produs sunt diminuate cu 30% faţă de produsul convenţional. Astfel, o margarină light are valoarea energetică diminuată cu 30% faţă de margarina obişnuită. Exemplele pot continua cu sortimente light de apă minerală, Coca-Cola etc. Termenul light se referă fie la valoarea nutritivă, fie la cea energetică. La obţinerea acestor produse se recurge la folosirea mai multor aditivi alimentari, la substituenţi ai grăsimilor, zahărului ş.a.

Alimentele noi (Novel Food) – Din categoria alimentelor noi fac parte alimentele care până în momentul respectiv erau necunoscute consumatorilor dintr-un anumit areal (lăcuste, larve, fructe de mare), cele care provin din altă zonă de cultură (legume şi fructe exotice), cele obţinute prin procedee speciale (sterilizate prin presiune sporită), cele rezultate în urma unui proces clasic de ameliorare (triticale), alimentele modificate genetic care au dobândit gene noi prin transferul de gene (tomate, rapiţă, soia, porumb), alimente  rezultate din organisme modificate genetic (zahăr, ulei, amidon).

Alimentele modificate genetic (GM Food) – au apărut în urmă cu 20 de ani, ca rezultat al unor cercetări întreprinse de geneticieni, care au reuşit prin transfer de gene să obţină o nouă categorie de produse alimentare (tomate, porumb, rapiţă, soia etc.) prin inducerea în legume şi fructe proaspete a unor capacităţi sporite de păstrare, transport şi depozitare. Geneticienii au reuşit astfel să crească rezistenţa plantelor de cultură la erbicide şi atacul bolilor şi dăunătorilor, să folosească microorganisme transgenice de mare randament în scopul prelucrării unor alimente (iaurt, vin, bere etc.), să îmbunătăţească compoziţia chimică a unor plante alimentare prin creşterea conţinutului în proteine sau amidon sau prin reducerea conţinutului în substanţe nocive, cum ar fi solanina. Deşi controversate, acceptate mai mult sau mai puţin de către consumatori, aceste produse reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea producţiei agricole. Transferul de gene este în viziunea specialiştilor o tehnologie cheie pentru secolul XXI, motivată de faptul că protejarea vieţii, a sănătăţii omului şi a mediului reprezintă priorităţi absolute. 

Alimentele industriale (Convenience Food) – au apărut din dorinţa de a economisi timp şi efort la prepararea mâncărurilor. Cuprind o categorie foarte diversă, oferind consumatorilor preparate din întreaga lume. Alimentele industriale prezintă un anumit grad de prelucrare. Este vorba de produse deshidratate sau uscate (pentru supe sau sosuri), produse congelate, produse instant, semiconserve şi conserve. Convenience Food sunt considerate şi delicatesele, produse care vin să satisfacă cele mai rafinate preferinţe şi gusturi. Sortimentul cuprinde salate fine, sosuri, alimente preţioase (homar, caviar), specialităţi din crustacee, peşte, vânat, conserve (castraveciori, porumb zaharat), muştar de Dijon, oţet balsamic etc. Remarcabilă este preocuparea pentru ambalarea acestor produse, forma de prezentare şi de desfacere constituind o adevărată revoluţie în comercializarea lor: pungile speciale pentru fiert orez, tuburile pentru sosuri, închizătorile de siguranţă sau foliile de acoperire reprezintă doar câteva exemple.

Alimente tradiționale (Ethno Food) – această grupă cuprinde o gamă de produse (băuturi, condimente, mâncăruri preparate) specifice unei ţări sau zone turistice. Începutul în domeniu le aparţine italienilor care, în anii ’50, au deschis primele pizzerii. Specialităţile diferitelor zone geografice cu care oamenii au făcut cunoştinţă în călătoriile lor, publicitatea, reclama şi experienţele proprii au contribuit la cunoaşterea, aprecierea şi replicarea acestor preparate. Nu mai constituie pentru nimeni o noutate produsele specifice italiene (pizza), turceşti (chebapul), ungureşti (gulaşul), ruseşti (stolianca), franţuzeşti (croissantul) sau diferitele băuturi asiatice (sake), mexicane (tequila), greceşti (uzo) româneşti (ţuica). În ultima perioadă, din dorinţa de a pune la dispoziţia consumatorilor produse etno cu efort minim de preparare şi fără cunoştinţe deosebite în domeniu culinar, au apărut  produsele  tradiţionale de tip instant şi semiconservele.

Alimentele funcţionale (Functional Food). Conceptul de aliment funcţional este originar din Japonia şi este practicat în alimentaţia tradiţională din unele ţări din Asia cu efecte benefice asupra sănătăţii. Denumirea acestor produse înseamnă adăugarea unor componente (vitamine, substanţe minerale) care îi promit consumatorului o mai bună funcţionare a organismului şi un plus de sănătate. Fie că este vorba de alimente tradiţionale care au fost îmbogăţite cu vitamine, săruri minerale, lecitină, iod etc., fie de alimente a căror valoare nutritivă a fost amplificată prin utilizarea unor tehnologii speciale sau tehnici genetice, toate urmăresc acelaşi scop: sănătatea. Întrucât alimentele funcţionale fac parte din alimentaţia cotidiană, efectele lor sunt de durată. Noţiunea de aliment funcţional nu se identifică cu cea de aliment dietetic, care se utilizează temporar în boală, pe perioada în care se vizează efectul. Suplimentele de vitamine sau oligoelemente nu fac obiectul alimentelor funcţionale. În asigurarea stării de sănătate, alimentele funcţionale promovează creşterea şi dezvoltarea organismului, optimizează procesele metabolice, activitatea fiziologică a organelor, sistemul imunitar, performanţele cognitive şi apărarea împotriva stresului oxidativ. Conceptul de aliment funcţional cuprinde, pe lângă alimentele benefice sănătăţii, şi condimentele, care asigură un gust sau o aromă plăcute. Din această categorie de produse mai fac parte aşa-zisele alimente probiotice (pro = pentru, bios = viaţă) obţinute cu ajutorul unor culturi speciale de bacterii (iaurt, salam), margarină cu adaos de calciu şi ulei de peşte, brânză îmbogăţită cu proteine sau calciu, băuturi (energizante, cu adaos de vitamine, minerale, lecitină, extracte vegetale) toate presupuse a avea un efect benefic asupra organismului.  
 
Alimentele înlocuitori (Surogate). Înlocuitorii nu reprezintă o noutate. Exemplul clasic îl oferă margarina, cunoscută iniţial sub denumirea de unt artificial, sau cafeaua cu înlocuitori din orz, secară, cicoare, năut. Dacă prezenţa margarinei sau a surogatului de cafea se datora la început absenţei untului sau a cafelei naturale de pe piaţă, astăzi, prezenţa acestor imitaţii e pusă pe seama diversificării produselor şi obţinerii de produse cu caracteristici deosebite. Exemplul cel mai edificator pentru aceasta grupă de produse îl reprezintă laptele de soia, înlocuitor al laptelui de vacă şi derivatele sale (brânză, caşcaval, unt etc.). La limita produselor înlocuitor şi surogat stau falsurile. Un fals este considerat atunci când un aliment este produs cu intenţia de a înşela (vinul, laptele, berea diluate, condimentele-surogat, coloranţii artificiali).

Alimentele pentru forme alternative de hrană – din motive de sănătate, obiceiuri religioase, etice, ecologice sau sociale apar alternativele în alimentaţie. Forma cea mai cunoscută este vegetarianismul. Acesta exclude din alimentaţie produsele provenite de la animalele sacrificate. Se manifestă sub trei forme: ovo-lacto-vegetarienii (care acceptă laptele şi ouăle ca produse de origine animală în hrana lor); lacto-vegetarienii (care consumă numai lapte ca produs animalier); vegetarienii stricţi (care se hrănesc exclusiv cu alimente vegetale şi, mai mult, refuză chiar şi mierea de albine, articolele de îmbrăcăminte din lână sau pantofii din piele). Tot o alternativă este considerată şi alimentaţia antropozofică sau alimentaţia omului înţelept. Aceasta se bazează pe alimente ecologice şi pe un regim vegan sau ovo-lacto-vegetarian. Nu există interdicţii în cazul acestui regim, se recomandă doar să nu se consume carne de niciun fel.

Sursa: http://scadereacolesterolului.ro/produs-functional/cum-se-clasifica-azi-alimentele
 

-->