Morcovul - alimentul medicament

-->

MORCOVUL - alimentul medicament

Sute de ani i-au trebuit morcovului să treacă de la stadiul de medicament la cel de aliment. Acum este, după cartof, una dintre cele mai consumate legume din lume. Există în SUA chiar un muzeu al morcovului, o instituţie mult mai serioasă şi mai interesantă decât ar  părea la prima vedere. Aşadar, la început, morcovii nu erau cultivaţi în scop alimentar, ci pentru puterea de vindecare a unor boli. Multă vreme s-a crezut că femeile care nu rămâneau însărcinate se puteau vindeca prin consumul de seminţe de morcovi. Astăzi, morcovii sunt consideraţi o legumă gustoasă, dar în acelaşi timp şi-au păstrat renumele pentru proprietăţile curative.

Egiptenii apreciau mult seminţele de morcovi, despre care credeau că au puteri tămăduitoare. Astfel de seminţe s-au găsit în mormintele faraonilor. Până în secolul X, morcovii erau cultivaţi în principal în câteva ţări asiatice: Afghanistan, Pakistan, Iran. Romanii şi grecii îl descoperiseră, dar nu îl cultivau decât sporadic. Despre morcov se credea că are puteri afrodiziace. Se pare că împăratul Caligula, renumit pentru excentricităţile sale, a mâncat la una dintre petrecerile celebre ale acelor timpuri doar morcovi. Scrierile vechi povestesc cum acesta i-a obligat pe membrii Senatului Roman să mănânce toată noaptea numai morcovi, pentru a fi ca nişte armăsari. Deşi erau cunoscuţi în zona mediteraneană încă dinainte de era creştină, abia în secolul XIV morcovii au început să fie cultivaţi nu doar în scop terapeutic, ci şi alimentar. În acele vremuri erau purpurii sau albi, şi mai puţin portocalii. Aici s-au dezvoltat şi alte sortimente de morcov: negru, roşu şi verde. Morcovul portocaliu, care conţine caroten, a fost cultivat pentru prima dată în Olanda, în secolul XVI. Aceasta s-a datorat fermierilor, care şi-au dorit să cultive rădăcinile în culoarea lor naţională: portocaliu. În anii 1600, în Anglia, femeile obişnuiau să poarte în păr şi să-şi decoreze pălăriile şi rochiile cu flori de morcov. Morcovul „modern”, aşa cum îl ştim astăzi, cu rădăcina sănătoasă, fermă, portocalie, cultivat de două ori pe an, este produsul muncii unui fermier francez, Vilmorin-Andrieux, care s-a ocupat de cultivarea acestei legume. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial se cultivau morcovi cu un conţinut îmbogăţit de betacaroten, substanţa care dă culoarea portocalie şi despre care se credea că îmbunătăţeşte vederea pe timpul nopţii. Circula zvonul că acuitatea vizuală a piloţilor britanici se datora unei importante cantităţi de morcov consumate. În prezent, cel mai popular în lumea occidentală este morcovul portocaliu, în timp ce în China şi Japonia este preferat soiul roşu.
Morcovul este a doua legumă consumată în lume, după cartof. Are cel mai mare conţinut de caroten dintre toate legumele, fiind o importantă sursă de vitamina A, C, D şi E. Organismul transformă betacarotenul în vitamina A, importantă pentru sănătatea ochilor, sistemul imunitar, elasticitatea pielii, reducerea fotosenzitivităţii şi funcţionarea celulelor. Chiar şi gătit, este o sursă importantă de vitamine A şi B6, potasiu, magneziu şi acid folic. Morcovul este apreciat atât pentru proprietăţile sale nutritive, cât şi pentru faptul că este un bun antianemic, curativ, diuretic, remineralizant şi sedativ. Nu întreceţi totuşi măsura! Consumul exagerat de morcov sau de suc de morcovi duce la schimbarea culorii pielii, fenomen numit carotenemie, care semnalează prezenţa unei cantităţi crescute de caroten în piele, mai mare decât poate asimila organismul.

Cum îi cumpărăm: Căutaţi morcovii tari, fără pete. Evitaţi morcovii verzi înspre vârf, pentru că pot fi amărui. Morcovii de dimensiuni mari pot fi lemnoşi în interior. Înlăturaţi imediat frunzele verzi, pentru că acestea atrag mare parte din vitaminele şi substanţele nutritive conţinute de rădăcină. Păstraţi-l în pungă de plastic, la frigider.                 
Cum îi preparăm: Majoritatea substanţelor nutritive se găsesc la suprafaţa rădăcinii, de aceea este recomandabil să nu-i curăţaţi, ci doar să-i spălaţi bine. Morcovii pot fi folosiţi în prepararea supelor, salatelor şi a mâncărurilor. Datorită gustului dulce, morcovul este inclus şi în prepararea deserturilor: irlandezii şi englezii au o budincă pe bază de morcov (pudding), francezii îl folosesc în compoziţia unei creme, evreii mănâncă în noaptea de Anul Nou (tzimmes, morcov înăbuşit, îndulcit). Trebuie ştiut că cele mai bune efecte terapeutice se obţin consumând rădăcinile de morcov proaspete şi nu cele conservate prin congelare sau preparate prin încălzire, care pierd din calităţile vindecătoare. După două săptămâni de congelare, se pierd aproximativ 50% din majoritatea vitaminelor. Prin fierbere, se pierde 60% din conţinutul de vitaminele A, E, B1şi B3, iar vitamina C se distruge în întregime.

Ce fel de morcov se foloseşte în terapie

În lume există incredibil de multe varietăţi de morcov (de ordinul sutelor), neaşteptat de diferite între ele. La noi în ţară sunt folosite aproape exclusiv varietăţile de morcov de culoare portocalie. În pieţele noastre găsim morcovul portocaliu de consum, de formă cilindrică, dulce la gust şi foarte bogat în vitamine, dar şi un morcov furajer, de dimensiuni foarte mari, de forma conică, mai fad şi mai sărac în substanţe nutritive. Mai rar, întâlnim la noi şi morcovul galben, care este foarte bogat în xantofilă şi luteină, doi pigmenţi ce previn degenerescenţa maculară, ateroscleroza şi cancerul pulmonar. În India şi în China se foloseşte şi o varietate de morcov roşu, ce conţine un pigment numit licopină, care previne şi combate gastrita şi ulcerul gastric, cancerul de prostată şi cel ovarian. Morcovul purpuriu este cultivat în unele regiuni din Turcia şi din Irak, fiind bogat în pigmenţi antocianici, principii active care îmbunătăţesc vederea nocturnă, combat inflamaţiile articulare şi previn trombozele de tot felul. Morcovul alb este întâlnit în estul Afganistanului, în Pakistan şi în Iran şi are această culoare deoarece este lipsit de pigmenţi. În schimb, e foarte bogat în fibre alimentare, care dezintoxică organismul, îmbunătăţesc tranzitul intestinal, reglează greutatea corporală şi previn cancerul de colon. În fine, morcovul negru (de fapt are o culoare vineţie, foarte închisă) conţine, la fel ca şi morcovul purpuriu, pigmenţi antocianici care, între altele, scad nivelul colesterolului rău (LDL), împiedică oxidarea acestuia pe artere, încetinesc procesele degenerative şi protejează împotriva diferitelor forme de cancer.

Sucul

Este forma de administrare a morcovului cea mai eficientă din punct de vedere terapeutic. Se obţine, cu ajutorul storcătorului electric centrifugal, din morcovi proaspeţi, bine spălaţi, dar necurăţaţi de coajă, care este partea cea mai bogată în substanţe nutritive. Coaja va fi doar spălată foarte bine cu peria şi vor fi îndepărtate cu cuţitul părţile stricate. Sucul se bea de preferinţa imediat sau, dacă nu este posibil, se păstrează la rece, în recipiente bine închise, dar nu mai mult de şase ore. De regulă, un adult va consuma zilnic nu mai mult de 300 ml suc de morcov, o cantitate mai mare fiind contraindicată, deoarece poate produce deranjamente gastro-intestinale, pigmentări anormale ale pielii, stări de inapetenţă. Sucul de morcov obţinut prin centrifugare este cea mai eficientă formă de administrare a acestei legume, deoarece vitaminele, enzimele, mineralele şi pigmenţii pe care îi conţine sunt foarte uşor de asimilat. Trebuie ştiut că sucul obţinut prin simpla mixare a morcovilor, neurmată de centrifugare, nu are aceleaşi efecte terapeutice, deoarece conţinutul mare de celuloză împiedică o bună asimilare a vitaminelor.

Salata de morcovi

Se obţine dând prin răzătoare morcovii bine spălaţi în prealabil şi prin adaosul de ulei presat la rece, puţin suc de lămâie şi sare după gust. La salatele de morcov se adaugă de obicei şi rădăcină de pătrunjel, de ţelină, varză sau sfecla rasă, precum şi mărar sau pătrunjel verde. Din morcovul crud, consumat ca atare sau în salată, organismul va putea extrage un procent neaşteptat de mic de vitamine sau minerale, deoarece acestea rămân „captive” în spatele pereţilor celulari formaţi din celuloză. De exemplu, doar 25% din vitamina A din morcovul crud va putea fi asimilată, în timp ce din sucul de morcov obţinut prin centrifugare, procentul din aceasta vitamină asimilată creşte până la aproximativ 90%. În schimb, în salata cu morcov crud există un procent foarte mare de fibre alimentare, foarte importante pentru îmbunătăţirea tranzitului intestinal, pentru ţinerea sub control a greutăţii, pentru prevenirea cancerului tubului digestiv, pentru scăderea glicemiei şi a nivelului colesterolului.

Morcovul fiert este mai digerabil

Poate fi consumat ca atare, sub formă de piure sau în diverse alte mâncăruri (ciorbe, tocăniţe, ghiveciuri). În urma fierberii, cam 70% din vitamina A este distrusă, la fel ca şi vitamina C şi multe alte substanţe nutritive. Totuşi, este important de ştiut că vitaminele şi mineralele rămase vor fi mult mai uşor de asimilat din morcovul fiert decât din cel crud. Mai mult, morcovul fiert este bine digerat şi tolerat de către tubul digestiv, fiind recomandat în mod special persoanelor convalescente ori care, din cauza unor afecţiuni gastro-intestinale, nu suportă crudităţile. Din aceste motive, morcovul fiert are, deşi poate părea incredibil, o aplicabilitate terapeutică mai mare chiar decât cel crud.

Tratamente preventive
Boala canceroasă - studii făcute în Danemarca au demonstrat că administrarea morcovului încetineşte creşterea tumorilor şi chiar previne formarea acestora. Cea mai puternică substanţă antitumorală conţinută de morcov este falcarinolul, un principiu activ care este secretat de această legumă pentru a se apăra de atacul ciupercilor parazite. În studii făcute pe culturi de celule canceroase, dar şi pe animale de experienţă, s-a observat că sub influenţa acestei substanţe, dezvoltarea diverselor tipuri de celule maligne este inhibată.
Cancer de piele - administrarea acestei legume are, pe de o parte, efecte antitumorale directe, iar pe de alta, reduce sensibilitatea pielii la acţiunea nocivă a radiaţiilor ultraviolete. Responsabil de acest efect este în bună măsură betacarotenul. Din aceste motive, curele de morcov sunt foarte eficiente pentru prevenirea cancerului de piele, inclusiv a melanomului malign.
Cancer la sân - într-un studiu statistic făcut în Suedia între anii 1987 şi 1990, pe un eşantion de peste 60.000 de femei, s-a observat că cele care consumă regulat alimente care conţin vitamina A (vitamină la care morcovul este campion absolut) au un risc de aproape trei ori mai mic de a dezvolta cancer mamar. O jumătate de pahar de suc de morcov asigură necesarul de vitamina A pentru o zi întreagă.
Cancer pulmonar - un studiu făcut în 1998 la un institut medical din Dallas – SUA a conchis că un consum ridicat de morcov scade riscul de cancer pulmonar, atât la fumători, cât şi la nefumători. Aceasta, deoarece morcovii conţin o serie întreagă de substanţe antioxidante care previn mutaţiile celulare şi formarea tumorilor.
Ateroscleroză - în rădăcina de morcov au fost descoperite mai mult de 20 de substanţe cu efect antioxidant, care previn depunerea colesterolului şi a trigliceridelor pe artere sub forma plăcilor de aterom. Mai mult, fibrele alimentare conţinute de morcovul crud, consumat ca atare sau în salată, ajută la menţinerea unui nivel scăzut al colesterolului.
Hipertensiune - glutationul, o substanţă care în organismul uman joacă rolul de coenzimă, este conţinut din belşug în coaja morcovului. Administrarea zilnică a acestei substanţe prin consumul de suc proaspăt de morcov, previne puseurile de hipertensiune.
Infarct miocardic - un studiu făcut în Massachusetts, SUA pe un eşantion de 1300 de persoane, a arătat că la cei care consumă zilnic morcov crud ca atare sau sub formă de suc, riscul de a suferi un infarct este cu 60% mai mic.
Viroză gripală, infecţii virale în general - consumul de morcov previne infecţiile virale de tot felul. Cercetătorii au remarcat că, la organismele hrănite cu alimente bogate în vitamina A, membrana celulară devine mai dură şi mai greu de penetrat de către viruşi, care astfel nu mai pot infecta celulele sănătoase. Or, morcovul este printre cele mai bogate alimente în această vitamină. Doar 70 g de morcov crud asigură necesarul de vitamina A pentru o zi întreagă.
Degenerescenţă maculară - două principii active conţinute de morcovul de culoare portocalie, adică luteina şi zeaxantina, protejează organismul de procesele degenerative în general şi de cele care afectează ochii în special. În conformitate cu studiile făcute la Universitatea din Rotterdam, Olanda, administrarea acestor două substanţe, dar şi a altor principii active din morcov, cum ar fi vitaminele A şi C şi zincul, previn apariţia acestei afecţiuni. De asemenea, un studiu finlandez făcut pe 1200 de persoane arată că un consum regulat de morcov reduce riscul de cataractă şi ajută la menţinerea acuităţii vizuale până la vârste înaintate.
Tratamente interne
Boala canceroasă - se administrează zilnic suc de morcov, câte 100 ml dimineaţa şi seara, în cure de patru săptămâni, urmate de una-două săptămâni de pauză. De asemenea, se administrează şi salată de morcov crud, dat prin răzătoarea fină, câte 50 de grame zilnic, consumate de măcar trei ori pe săptămână. Sucul de morcov este foarte bogat în substanţe antitumorale, cu efecte benefice demonstrate în cancerul de piele, cancerul esofagului şi al laringelui, cancerul colorectal, gastric, al prostatei sau al vezicii urinare. Aceste substanţe încetinesc procesele de proliferare a celulelor maligne şi împiedică în bună măsură apariţia metastazelor. Studii de medicină experimentală au arătat că, sub acţiunea lor, tumorile pot intra în remisie. Morcovul consumat crud, sub formă de salată, menţine tranzitul intestinal normal, element de maximă importanţă în boala canceroasă, unde funcţia de eliminare este afectată.
Adenom de prostată - un principiu activ întâlnit în coaja şi în seminţele morcovului, numit beta-sitosterol, are o eficienţă extraordinară în tratarea tumorilor benigne ale prostatei. Se face un tratament cu o durată de 8 săptămâni, timp în care se administrează câte 300 ml de suc de morcov pe zi, pe stomacul gol.
Colesterol şi trigliceride mărite - un studiu făcut în SUA a arătat că doar doi morcovi cruzi consumaţi zilnic ajută la scăderea valorilor colesterolului negativ (LDL) cu 10-20%. Aceasta, deoarece morcovul este foarte bogat în fibre alimentare, blocând, atunci când este consumat împreună cu alte alimente, asimilarea grăsimilor saturate şi a colesterolului. Efectul celulozei conţinute de morcov asupra nivelului trigliceridelor din sânge este unul extraordinar. Studii de medicină experimentală au arătat o scădere a valorii acestora cu 17,3-33,5% după doar 30 de zile de tratament cu morcov crud.
Imunitate - la schimbările de anotimp, când sistemul natural de apărare al organismului în faţa infecţiilor este cel mai greu încercat, se recomandă cura cu suc de morcov. Vitaminele A şi C, vitaminele din complexul B, pigmenţii din morcov stimulează organismul să producă celule cu rol în imunitate, le activează pe cele existente şi stimulează producţia de anticorpi. Acest efect de stimulare imunitară se observă şi la persoanele în vârstă, la copii sau la convalescenţi. Este indicată cura cu suc de morcov (câte 200-300 ml/zi) pe o perioadă de 4 săptămâni. Aceasta cură a dat rezultate pozitive şi în cazul persoanelor infectate cu virusul HIV.
Infecţii fungice - o cură cu suc de morcov poate fi un adjuvant excelent în tratarea candidozelor sau a infecţiilor cu Aspergillus. Se administrează câte 300 de ml de suc de morcov zilnic, pe o perioada de 2 săptămâni. Efectul terapeutic al morcovului se explică prin prezenţa în rădăcina sa a unor pesticide naturale (între care şi falcarinolul), care au efect antifungic.
Emfizem pulmonar - Un aport sporit de vitamina A, abundentă în rădăcina de morcov, are un efect foarte bun în prevenirea şi tratamentul emfizemul pulmonar. Se recomandă consumul de morcov crud ca adjuvant în afecţiunile pulmonare, câte 70 grame zilnic, dar şi al morcovului fiert, mai ales pentru pacienţii care nu tolerează crudităţile. Cura cu morcov este eficientă şi în bronşita cronică (inclusiv tabagică), în TBC şi în pneumoniile recidivante.
Hepatita cronică - glutationul, o substanţă aflată în rădăcina morcovului, este un puternic drenor hepatic, stimulează regenerarea celulei hepatice şi activitatea ficatului în general. Bolnavilor de hepatită le este recomandată o cură cu o durată de 30 de zile, timp în care se beau zilnic 150 ml suc de morcov. Tratamentul se poate relua după două săptămâni de pauză.
Constipaţie - se face o combinaţie din 150 ml suc de morcov, 25 ml suc de spanac şi 25 ml suc de lămâie. Se bea amestecul dimineaţa pe stomacul gol. Efectul de stimulare a tranzitului intestinal apare la câteva ore după ingerarea sucului. Tratamentul are un efect laxativ puternic şi în plus este prietenos cu colonul, normalizând flora, vindecând inflamaţiile şi ajutând la eliminarea toxinelor de pe pereţii intestinali.
Diaree, diaree la copii - dacă în stare crudă morcovii stimulează tranzitul intestinal, atunci când sunt administraţi preparaţi termic, morcovii au efect uşor astringent, calmează inflamaţia la nivelul intestinului şi stopează, într-o anumita măsură, proliferarea bacteriilor în intestin. Se recomandă piureul de morcovi fierţi, sărat după gust şi la care se adaugă foarte puţin ulei (ca fel exclusiv sau în combinaţie cu orez) pentru o perioadă de 24 de ore.
Lactaţie - se consumă piure de morcov fiert pentru stimularea secreţiei lactate, pentru prevenirea avitaminozelor şi a deficienţelor de minerale. Extern, se pun comprese cu suc de morcovi pe sâni, pentru calmarea inflamaţiilor şi pentru prevenirea crăpării mameloanelor.
Vedere nocturnă deficitară - administrarea de vitamina A şi expunerea la soare (ceea ce ajută la sinteza în organism a unei substanţe ce favorizează vederea nocturnă) ajută la combaterea acestei tulburări. Se consumă câte o jumătate de pahar (100 ml) de suc de morcov, de două ori pe zi, în cure de două săptămâni.
Precauţii şi contraindicaţii: Consumul unor doze de morcov mai mari decât cele recomandate în acest articol, mai ales sucul, poate produce aşa-numita carotodermie (carotenemie), adică o colorare în portocaliu a pielii, din cauza excesului de betacaroten din organism.

 
REMEDII CU FRUNZE, SEMINȚE ȘI FLORI DE MORCOV 


Știați că toate părțile morcovului au valoare terapeutică? Toate, adică nu numai rădăcina, ci și frunzele, florile și semințele. Am aflat utilizările medicinale ale rădăcinii de morcov. Să ne concentrăm acum asupra celorlalte părți, mai puțin cunoscute:

- Frunzele se culeg odată cu rădăcina, începând din luna iunie și până în octombrie. Pentru a avea efectele terapeutice maxime, frunzele de morcov se consumă cât mai proaspete.

- Florile se recoltează în zilele uscate și însorite, prin rupere. Inflorescențele se pot folosi verzi (pentru obținerea de extracte) sau după uscare, sub formă de pulbere. Uscarea se face în strat subțire, în locuri umbrite.

- Semințele se culeg la sfârșitul verii și toamna, puțin înainte de a începe să se scuture. Se lasă să se usuce în strat de grosime medie și se folosesc la obținerea de extracte, ori ca pulbere. 

Salata de frunze de morcov. Se obține dintr-o mână de frunze de morcov, care se taie fin, se amestecă bine cu frunzele tocate de la o legătură de pătrunjel și, eventual, de la o legătură de mentă proaspătă, cu zeama de lămâie și cu roșii. Se mănâncă dimineața, ca aperitiv, ori la prânz și la cină, împreună cu felul doi. Frunzele proaspete de morcov sunt foarte bogate în clorofilă, o substanță care nu a putut fi niciodată sintetizată în laborator și care are proprietăți antitumorale, depurative și antioxidante cu adevărat remarcabile. În opinia cercetătorilor, clorofila din morcov este substanța care sta la baza efectelor antitumorale observate de Dioscoride acum două milenii.

Sucul de frunze de morcov. Se mixează două mâini de frunze proaspete, la care s-au adăugat 10 linguri de apă. Se lasă ingredientele ½ oră la macerat și se filtrează. Lichidul obținut trebuie să se bea imediat sau să fie păstrat la frigider, nu mai mult de 4 ore. Sucul din frunze de morcov e un remediu puternic și nu se bea singur, ci diluat în puțin suc de rădăcină de morcov. De regulă, se iau de 3 ori/zi câte 50 ml suc de frunze, diluat cu aceeași cantitate de suc de rădăcină de morcov.

Frunzele de morcov ca adaos în mâncăruri. Se spală foarte bine, apoi se toacă fin și se pun împreună cu pătrunjelul, mărarul sau țelina în supe, ciorbe, tocănițe etc. Se recomandă ca toate aceste zarzavaturi să fie adăugate în hrană după ce s-a încheiat prepararea termică, așa încât, principiile lor active să rămână nealterate.

Pulberea de flori de morcov. Inflorescențele uscate de morcov se macină fin, cu râșnița de cafea. Pulberea obținută se păstrează într-un borcan ermetic închis, depozitat într-un loc întunecos și rece. Se ia câte ½ linguriță, de 4 ori/zi, în cure de 28-56 de zile, urmate de 2-3 săptămâni de pauză. Florile de morcov sunt un extraordinar stimulent și reglator al activității hormonale, acționând simultan la nivelul hipofizei, al gonadelor, al glandelor cortico-suprarenale.

Infuzia combinată de flori și semințe de morcov. Se pun 1 linguriță de semințe și 3 lingurițe de inflorescențe uscate de morcov la macerat în ½ litru de apă, timp de 8 ore, după care se filtrează. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă ½ litru de apă, timp de 5 minute, după care se lasă să se răcească și se filtrează. În final se amestecă cele două extracte, obținându-se 1 litru de infuzie combinată, care se administrează intern (2-3 căni pe zi).

Vinul de morcov. Pentru tratamentul bolilor endocrine, în special al disfuncțiilor gonadelor și glandelor cortico-suprarenale, se recomandă vinul de morcov: 75 g flori uscate și 25 g semințe se mărunțesc și se pun în 1 litru vin alb, sec. Se lasă la macerat 10 zile, după care se adaugă 200 g miere. Se agită, se strecoară și se pune în sticle. Se bea câte un păhărel, înainte de masă. 

Tratamente interne

Boala canceroasă. Se recomandă cura cu suc proaspăt de frunze de morcov, câte 150 de ml zilnic, administrat în trei reprize. Tratamentul durează 2 luni, după care se face o pauză de 2-3 săptămâni și apoi se poate relua. Frunzele proaspete de morcov sunt recomandate și ca salată, având proprietăți antitumorale directe, susținând organismul afectat de tratamentele contra cancerului. În absența frunzelor proaspete de morcov se recomandă pulberea de semințe, din care se iau 4 g/zi, în cure de 4 săptămâni, urmate de 2 săptămâni de pauză. Aceste semințe conțin așa-numiții steroli vegetali, o categorie de substanțe care au efecte reglatoare hormonale, fiind considerate o speranță în tratamentul cancerului la sân și ovarian, a cancerelor de etiologie endocrină, în general.

Adenom de prostată, adjuvant în prostatită. Se recomandă salata de frunze de morcov și pătrunjel (a cărei rețetă a fost prezentată anterior), consumată zilnic, în cure de 1 lună, urmate de 1-2 săptămâni de pauză. Frunzele verzi de morcov au efecte antiinflamatoare asupra prostatei și inhibă dezvoltarea tumorilor în această zonă. Suplimentar, se pun cataplasme cu frunze și flori de morcov tocate, care se țin timp de 2 ore pe zona abdominală inferioară.

Ganglioni limfatici măriți (adenopatie). De 3 ori/zi se beau câte 50 ml de suc proaspăt de frunze de morcov. Clorofila are efecte purificatoare asupra sângelui și întregului sistem limfatic. Această substanță ajută la reglarea răspunsului sistemului imunitar, blochează multiplicarea multor viruși și bacterii (principalele cauze ale adenopatiei), încetinește proliferarea celulelor maligne. Administrarea de clorofilă extrasă din frunzele de morcov are efecte pozitive și contra splenomegaliei.

Infertilitate la bărbați și la femei. Se recomandă vinul obținut prin macerarea florilor și semințelor de morcov, din care se beau câte 25 ml, de 3 ori/zi, înainte de mese. În doze moderate, substanțele volatile și fitohormonii din aceste părți ale plantei stimulează hipofiza să producă hormoni gonadotropi. De asemenea, semințele de morcov au efect afrodiziac, stimulând direct activitatea gonadelor și provocând o ușoară vasodilatație în zona genitală.

Edeme. Se recomandă salata și sucul de frunze de morcov. Se consumă o porție de salată sau 100 ml de suc de frunze/zi. Tratamentul are efecte de mobilizare a apei din țesuturi și de eliminare a acesteia sub formă de urină. Frunzele de morcov, de asemenea, au efecte de stimulare a activității rinichilor și de protecție a acestora împotriva infecțiilor și inflamațiilor.

Disurie, retenție urinară. Se recomandă salata cu morcov și pătrunjel, a cărei rețetă a fost prezentată anterior. Consumul acestei salate nu doar stimulează formarea urinei și eliminarea ei, ci ajută și la scăderea nivelului ureei și al creatininei din sânge, substanțe care în concentrații mari pot produce tulburări severe, mergând până la moarte. Trebuie știut că, alături de frunzele de morcov și de pătrunjel, și frunzele altor zarzavaturi din familia Apiaceae au efecte favorabile în această categorie de afecțiuni. Acestea sunt: leușteanul, mărarul, țelina și hasmațuchi.

Transpirație excesivă. Se recomandă infuzia combinată din flori și din semințe de morcov, din care se beau câte 500 ml/zi, în mai multe reprize. E un remediu ce acționează prin reglaj hormonal la nivelul glandelor corticosuprarenale și al gonadelor. Cele mai bune rezultate se obțin la pacienții la care acest simptom se corelează cu seboree, acnee, circulație periferică deficitară, emotivitate.

Hepatită virală de tip A, B și C. Se recomandă curele interne cu suc de frunze de morcov, timp de 1 lună, alternate cu curele de suc de frunze de pătrunjel, făcute pe aceeași perioadă. În timpul lunii de tratament cu suc de frunze de morcov se iau câte 200-300 ml din acest preparat, în timp ce în timpul lunii de tratament cu suc de frunze de pătrunjel se iau câte 150 ml. Ambele tipuri de sucuri proaspete conțin mari cantități de clorofilă și substanțe volatile, care au darul de a inhiba multiplicarea virușilor hepatici (mai ales de tip B și C), ajutând la regenerarea ficatului și la prevenirea apariției cirozei și a tumorilor hepatice.

Colesterol. Beta-sitosterolul, o substanță conținută din abundență în frunzele verzi de morcov blochează absorbția colesterolului, în timp ce alte substanțe active (clorofila, flavonele) previn oxidarea acestuia pe peretele arterelor. Pentru scăderea valorii colesterolului negativ din sânge, se administrează salata, o porție de 100 g la fiecare masă, cu alimente ce conțin grăsimi.

Efect antioxidant. Se recomandă salata de frunze de morcov, din care se consumă 100 g, odată la 2 zile, în cure de 2-3 luni. Clorofila și flavonoidele din această salată protejează celulele corpului uman de acțiunea dăunătoare a radicalilor liberi, încetinind procesele de îmbătrânire și menținând tinerețea țesuturilor. 

Tratamente externe

Gingivită, candidoză bucală. Se face cu mixerul o pastă din frunze verzi de morcov. Se spală cu ea gingiile (cu ajutorul unei periuțe moi sau chiar cu degetul arătător) și partea internă a obrajilor. După curățare, gura nu se clătește imediat, ci pasta se mai ține 5-10 minute, așa încât să își facă efectul în profunzime. Aplicația se face de 2-3 ori pe zi, până la completa vindecare.

Ulcer al mucoasei bucale. Se mestecă încet, timp de 10-15 minute, de 3 ori pe zi, frunze proaspete de morcov, bine spălate. După mestecare, frunzele nu se înghit, ci se scuipă. Pe timpul tratamentului, care are efecte cicatrizante și antiinflamatoare foarte bune, nu se consumă alimente picante, foarte sărate sau iritante pentru mucoasa bucală.

Răni. Frunzele de morcov bine spălate și apoi zdrobite se amestecă în proporție de 1:2 cu miere. Preparatul rezultat se pune pe răni ca antiseptic, cicatrizant și antiinflamator. E o metoda de tratament populară, care și-a dovedit eficiența.

Căderea părului, micoza pielii capului. Ultima clătire, după spălarea părului, se va face cu infuzia combinată din flori și semințe de morcov. Tratamentul are efect antimicotic, antiinflamator, stimulează circulația și procesele trofice la nivelul foliculilor piloși. 

Precauții și contraindicații: Semințele și florile de morcov sunt contraindicate în sarcină.
  



-->

Comentarii

POSTĂRI ALEATORII

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.

CONTACT

Nume

E-mail *

Mesaj *