-->
CĂTINA – polivitamina naturii
Cătina albă (Hippophea rhamnoides) este un arbust întâlnit la noi
în ţară în zonele subcarpatice din Moldova şi Muntenia, pe văile râurilor
Teleajen şi Dâmboviţa, dar şi în Delta Dunării. Cătina a fost introdusă recent
în cultură, una din cele mai mari plantaţii din ţară găsindu-se în apropierea Bacăului.
Este un arbust fructifer cunoscut ca făcând parte din flora spontană a României,
care se foloseşte atât în industria alimentară, silvicultură şi farmacie, cât
şi ca plantă ornamentală.
Fructul de cătină e un
adevărat tezaur de vitamina C, conţinând de două ori mai multă decât măceşul şi
de zece ori mai multă decât citricele. În fructele coapte, conţinutul în
vitamina C e de 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct
sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.
naturiştii sunt
îndreptăţiţi să o numească „ginseng-ul românesc”.
În prezent, de la cătină se obţin următoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze şi chiar scoarţă, siropuri şi uleiuri din fructe.
Cu cătina se tratează afecţiuni oftalmologice şi coronariene, hipertensiune arterială, gingivite. Prin prelucrări în laboratoarele farmaceutice, din cătină se obţin produse foarte eficiente în tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor, leucemiei. Mugurii de cătină au un efect afrodiziac. Cătina este şi un foarte bun antiinflamator şi inhibă pofta de mâncare în cazul obezităţii. Prin preluarea fructelor în industria alimentară, se obţin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceţuri, peltea, lichioruri, diverse băuturi alcoolice.
Cătina şi efectele preparatelor din ea
- detoxifică ficatul
- asigură protecţie împotriva bolilor de inimă
- combate stresul şi depresiile
- are efect cicatrizant
- creşte puterea de apărare a organismului împotriva bolilor
- încetineşte îmbătrânirea
Cătina şi afecţiunile în care se poate folosi ca adjuvant
- detoxifică ficatul
- asigură protecţie împotriva bolilor de inimă
- combate stresul şi depresiile
- are efect cicatrizant
- creşte puterea de apărare a organismului împotriva bolilor
- încetineşte îmbătrânirea
Cătina şi afecţiunile în care se poate folosi ca adjuvant
Pentru uz intern: hepatite acute şi cronice, ciroză hepatică diaree, dizenterie, boli coronariene, hipertensiune arterială, anxietate, depresie, afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataractă) boli manifestate prin imunitate scăzută, sensibilitate crescută la infecţii. Pentru uz extern: tratamentul local al arsurilor termice şi chimice, degerăturilor, rănilor cu vindecare lentă. Este un produs natural recunoscut pentru activitatea de protecţie împotriva radiaţiilor solare sau de altă natură.
Uleiul de cătină

Compoziţia uleiului
de cătină
licopen – pigmentul
natural care dă culoarea fructelor şi care are proprietăţi antioxidante,
antitumorale şi de reducere a colesterolului
quercitină – o substanţă
antioxidantă, analgezică, antiastmatică, antibacteriană
flavonoide – 7
grupe, fiecare grupă conţinând 7 tipuri
vitamine – E, A, K, P, F, aproape tot complexul B, C
vitamine – E, A, K, P, F, aproape tot complexul B, C
minerale, microelemente,
aminoacizi esenţiali
carotenoizi – 8
tipuri, între care betacaroten într-un procent net superior celui din pulpa de
morcov
substanţe anticanceroase şi antitumorale – inhibă dezvoltarea celulelor canceroase, creşte imunitatea, reduce efectele secundare ale chimioterapiei, tratează cancerul gastric şi pulmonar
substanţe volatile, substanţe antisaponificare, sistosterili
serotonină – o substanţă foarte rară, care ajută la coagularea sângelui şi la vindecarea plăgilor, reglează tensiunea arterială şi emoţională, temperatura corpului, secreţia hormonală etc.
substanţe anticanceroase şi antitumorale – inhibă dezvoltarea celulelor canceroase, creşte imunitatea, reduce efectele secundare ale chimioterapiei, tratează cancerul gastric şi pulmonar
substanţe volatile, substanţe antisaponificare, sistosterili
serotonină – o substanţă foarte rară, care ajută la coagularea sângelui şi la vindecarea plăgilor, reglează tensiunea arterială şi emoţională, temperatura corpului, secreţia hormonală etc.
Siropul de cătină

Siropul de cătină obţinut prin presare la rece se consumă
diluat cu apă minerală sau cu alte lichide, raţia zilnică fiind de 3-4 linguri.
Aceasta se poate dubla în cazul eforturilor fizice şi intelectuale prelungite.
În general, acest sirop nu se administrează seara deoarece, fiind o băutură
energizantă, poate tulbura somnul. Cătina este cea mai dotată plantă medicinală.
Fructele ei ar trebui tratate nu ca produse alimentare, ci ca produse
farmaceutice. Asociind cătina cu o nutriţie adecvată, putem realiza un
tratament eficient, preventiv şi curativ.
Cătina este un biotrofic şi un biostimulator de excepţie, un regenerator şi un energizant dintre cele mai puternice, calităţi datorate existenţei în cantităţi apreciabile a serotoninei. Serotonina este cel mai important factor antistres conţinut în fructele de cătină. Este un hormon cerebral cu rol vasodilatator, dar şi constrictor, implicat în sinteza proteinelor şi în reglarea nivelului glucozei. Este un antioxidant eficace, împiedicând formarea radicalilor liberi, este un bun imunomodulator, stimulând răspunsul imun al leucocitelor în apărarea antibacteriană. Serotonina controlează starea de veghe-somn, răspunsul la lumină-întuneric şi procesul de micţiune nocturnă.
Siropul de cătină este, de asemenea, un depurativ de excepţie, cu rol însemnat în eliminarea de uraţi şi substanţe toxice, realizându-se o dezintoxicare a organismului cum rareori se poate întâmpla prin alte mijloace. Este diuretic şi purgativ, putând fi utilizat în afecţiunile renale.
Consumul siropului de cătină protejează pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a unor radiaţii (atenuează efectele chimioterapiei) şi ajută în vindecarea unor boli precum psoriazis şi zona zoster. Întăreşte sistemul imunitar şi creşte rezistenţa la efort fizic şi intelectual. Siropul de cătină este neurotonic dar şi sedativ asupra sistemului nervos, util în insomnii, neurastenie, nevroze, stări depresive sau anxioase şi epuizare nervoasă. Îmbunătăţeşte activitatea intelectuală, mărind capacitatea de memorare şi de concentrare şi stimulând dorinţa de efort intelectual.
Fructele de cătină sunt cea mai valoroasă polivitamină naturală, utilizându-se în carenţe vitaminice serioase, anemie, astenie şi anorexie. Au efect hipocolesterolemiant, scad cantitatea de trigliceride din sânge şi cresc, în acelaşi timp, cantitatea de magneziu plasmatic. Au şi efect hipoglicemiant, fiind indicate în diabetul insulinodependent. Sunt utile în boli reumatice, boli ale prostatei, afecţiuni ale tractului gastro-intestinal (ulcer gastric şi duodenal) şi în boli determinate de paraziţi intestinali. Au acţiune hepatotrofică, fiind utilizate în hepatite şi ciroza hepatică. Ajută în vindecarea tumorilor benigne şi maligne, a cancerului de colon, având efecte deosebite şi în boli ale sistemului respirator: tuberculoză, cancer pulmonar, astm bronşic. Ajută în hipertiroidism şi gută. Sunt indicate în boli cardiovasculare şi ale sângelui (stimulează hematopoieza) şi s-au dovedit eficiente în tratarea unor maladii complexe ca Alzheimer şi în stări comiţiale, ca epilepsia. Fructele de cătină sunt utile şi în geriatrie. Prin conţinutul în acizi graşi nesaturaţi cu rol în produc rea de prostaglandine, reglează permeabilitatea membranei celulare, împiedicând ridarea şi îmbătrânirea.
Acestea sunt doar câteva din efectele terapeutice ale cătinei
albe, rezultate în urma experienţelor clinice şi de laborator. În orice maladie
este absolut necesar să se urmeze un regim alimentar care să realizeze un aport
de substanţe benefice pentru maladia respectivă.
Mod de administrare: În general, se amestecă două linguri de sirop
la o cană cu apă. Modul de administrare nu este unul strict, totuşi trebuie să
evităm excesul. Siropul de cătină din plafaruri foloseşte zahăr invertit,
mai puţin nociv decât cel obişnuit, iar tinctura, fiind un produs concentrat,
poate fi asimilată rapid de către organism prin diluarea în lichidele băute în timpul
zilei.
Sfaturi
- În România, cătina creşte pe toate
dealurile. Peste iarnă, fructele se păstrează cel mai bine în miere de albine.
Se consumă atât cât suportă fiecare. Tot secretul este sfărâmarea între dinţi
şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind de fapt adevăratul depozit de
vitamine. Cei care preferă un somn liniştit, e bine să consume fructe de cătină
numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dând un efect mai
puternic decât cel al cafelei.
- Chiar dacă farmaciile vă promit
însănătoşirea cu ajutorul unei singure pastile miraculoase, e mai bine să vă
încredeţi în puterea vindecătoare a naturii. Consumaţi, între altele, şi produsele
naturale din cătină şi veţi remarca beneficiile extraordinare ale acestui supliment nutritiv
natural.
Sursa: http://www.uleiuri-naturale.ro/produse/uleiuri_naturale_presate_la_rece_virgine/uleiul-de-catina
Sursa: http://www.uleiuri-naturale.ro/produse/uleiuri_naturale_presate_la_rece_virgine/uleiul-de-catina
-->
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.