-->
INSULA SOCOTRA
– GALAPAGOSUL OCEANULUI INDIAN –
Socotra este un arhipelag
format din patru insule, situat în Oceanul Indian, în apropierea Golfului Aden.
Aflată la 400 de kilometri depărtare de coasta Yemenului, cea mai mare insulă a
acestui arhipelag, numită de asemenea Socotra, este habitatul unor plante și
animale ciudate, nemaiîntâlnite altundeva pe planetă. Cu circa 250 de milioane
de ani în urmă, când mase mari de uscat s-au unit și majoritatea formelor de
viață au putut circula liber dintr-o regiune în alta, Socotra a continuat să
rămână o insulă izolată. Supranumită și Galapagosul Oceanului Indian, în
prezent, Socotra adăpostește 825 de specii rare de plante, dintre care o treime
sunt endemice (specifice numai acestei insule).
Una dintre cele mai uimitoare
plante de pe insulă este multisecularul Cinnabar sau „Sângele dragonului” (Dracaena cinnabari), un copac ciudat, în
formă de umbrelă. Există credința că rășina lui purpurie este sângele
dragonului din antichitate și că este un leac eficient pentru multe boli. În
Evul Mediu, această rășină era folosită de lutieri (începând chiar cu
Stradivarius) la confecționarea viorilor. În prezent, localnicii o folosesc
la fabricarea lacurilor și vopselurilor.
„Sângele
dragonului”
O altă plantă extraordinară este „Trandafirul deșertului” (Adenium obesum), care ia forme fascinante
în încercarea ei de a se ancora în solul stâncos, și care produce în aprilie
minunate flori roz, gigantice. Este un arbore ce poate atinge 5 metri înălțime
și un diametru de 3 metri, trunchiul fiind un rezervor prețios de apă pentru
această zonă cu climă aproape deșertică.
„Trandafirul
deșertului”
În rezervația Homhil, pe
platoul Hamadero din Insula Socotra, se află cea mai bătrână pădure de arbori
de tămâie (Boswellia socotrana), cu
nu mai puțin de nouă varietăți. De aici au importat vechii egipteni prețioasa
substanță folosită în ceremoniile lor religioase.
Arborele de tămâie din Socotra
Astăzi, puțini știu că specia
de aloe vindecătoare Aloe socotrina,
cunoscută în toată lumea, își are originea în această insulă. Locuitorii o
foloseau în vechime la prepararea cosmeticelor și a remediilor naturale. Antichitatea a considerat-o cea mai
importantă plantă, darul zeilor către oameni. Se spune că Aristotel l-a sfătuit
pe Alexandru cel Mare să ocupe o insulă renumită pentru plantaţiile imense de aloe
- Socotra, deoarece planta era foarte utilă în tratarea rănilor soldaţilor.
Rănit de o săgeată, Alexandru cel Mare a fost vindecat de preoţi cu ulei extras
din Aloe.
Aloe socotrina
Printre plantele unicat cu
care se mândrește Insula Socotra, se numără și arborele suculent gigant Dorstenia gigas, arborele castravete Dendrosicyos socotranus și o specie rară
de rodie, Punica protopunica.
Rodia de Socotra
Deși Insula Socotra este
situată într-o zonă cu o climă deșertică, având deci parte de foarte puține
precipitații, aici au reușit să se adapteze o serie de plante care anual înfloresc
spectaculos. Majoritatea sunt plante suculente, ale căror frunze au capacitatea
de a înmagazina apa, rezistând astfel la condițiile de secetă prelungită.
Flori în Insula
Socotra
Din cele peste 100 de specii de pasări întâlnite
aici, 6 sunt endemice (nu există în altă parte pe glob). Faimoasă este Passer
insularis –
vrabia de Socotra. Din nefericire, toate 6 sunt pe cale de dispariție. Alte 30
de specii de păsări vin să-și clocească ouăle doar pe această insulă.
Păsări
specifice Insulei Socotra
Singurele mamifere originare de pe insulă sunt liliecii. Ca
o altă curiozitate, aici nu există câini, iar pisicile din Socotra sunt mult
mai mari decât cele europene, ajungând până la 12 kg. Se crede că ele ar fi
descendentele sălbăticite ale unor pisici domestice, aduse de coloniști. Dintre animalele Socotrei,
civeta (o felină de mărimea unei pisici) e utilizată de localnici într-un mod
surprinzător: dintr-o secreție a glandelor sale se produce o substanță înrudită
cu faimosul mosc, utilizată de creatorii de parfumuri.
Felina Civeta
Peste tot în
insulele Arhipelagului Socotra poți întâlni reptile. Până în prezent, au fost
documentate 14 specii diferite, dintre care două sunt endemice și aparțin
genului Haemodracon. Șopârlele sunt
cele mai numeroase, dar poți vedea, de asemenea, șerpi și cameleoni.
Șopârlă, cameleon și șarpe de Socotra
Viața subacvatică a Socotrei
este și ea foarte diversă: 253 de specii de corali, 730 de specii de pești de
coastă și 300 de specii de crabi, homari și creveți prosperă în apele din jurul
insulei. Peisajul submarin este spectaculos: recifuri întinse de corali Acropora, pești ciudați și homari uriași,
ce par vietăți de pe altă planetă.
Corali Acropora
Conform zoologilor, 95% dintre
moluștele Insulei Socotra nu se găsesc în alte părți ale globului.
Crustacee de Socotra
Păianjenii specifici insulei Socotra (Monocentropus
balfouri) sunt foarte apreciați de colecționari și din acest motiv,
bineînțeles, foarte scumpi. Traficul ilegal cu aceste insecte unice este unul
din pericolele cărora trebuie să le facă față autoritățile insulei. Colecționarii
sunt dispuși să plătească oricât ca să le aibă, prin urmare există și
traficanți lipsiți de scrupule, dispuși să riște pentru a-i aproviziona.
Păianjeni de Socotra
Spre deosebire de Insulele
Galapagos, Arhipelagul Socotra a fost intens locuit încă de acum 3.000 de ani.
La început, de triburi arabe, deși era cunoscut încă de pe vremea
grecilor antici, care o numeau Dioscorida, și a romanilor, sub numele de Dyo-Sotori. Insula
principală a fost o escală și un reper pentru corăbieri, pe ea fiind instalate,
de-a lungul secolelor, mai multe faruri. În 1507, a fost chiar ocupată
vremelnic de corăbierii portughezi. Înaintea lor însă, au poposit pe Socotra
mercenarii lui Alexandru cel Mare și călătorul Marco Polo, în drumul lui de
întoarcere din Extremul Orient. În 1614 o explorează și navigatorii olandezi,
în drumul lor spre Asia, iar în 1839 devine parte a Imperiului Britanic, de la
care își capătă independența, împreună cu Yemenul de Sud, în 1967. Numeroasele
tancuri ruginite presărate pe insulă amintesc de faptul că până în anul 1990
aici a existat o bază militară sovietică.
Tanc rusesc părăsit pe Insula Socotra
Insula mare numără în prezent
cca 50.000 de locuitori, iar principalele îndeletniciri ale populației indigene
sunt pescuitul și cultivarea curmalelor, despre care se spune că sunt foarte
dulci și gustoase.
Curmale de Socotra
Oficial, 70% din suprafața
insulei Socotra are statut de rezervație naturală. Prin urmare, construirea de
stațiuni turistice este interzisă, aici putându-se practica doar ecoturismul. Asta
înseamnă că te poți caza la localnici sau în colibe și corturi special
amenajate, în apropierea cărora există mici localuri unde poți lua masa.
Evident, meniul este alcătuit preponderent din pește, homari și fructe de mare.
Și pentru a întregi peisajul de vis, vă mai spunem doar că insula este înconjurată
de plaje
lungi, cu nisip fin, peșteri de până la 7 kilometri lungime
și munți atingând 1.525 de metri înălțime.
Plajă în Socotra
Peșteră în Socotra
Insula Socotra este inclusă în lista de patrimoniu universal
natural a UNESCO.
-->
Este foarte exact articolul dv - o parte dintre aceste plante si animale endemice le regasiti si in foto-reportajul din ianuarie 2015 (primul grup de turisti romani in Socotra):
RăspundețiȘtergerehttps://miriamturism.wordpress.com/2015/01/28/socotra-ianuarie-2015/
Superb! Va multumesc. Am facut un ppt cu informatiile si pozele dtra si am luat un 10 la geografie! Sper ca nu va suparati...
RăspundețiȘtergereDragă Anonim, dimpotrivă, ne bucurăm mult că articolul nostru ți-a fost de folos. Cercetează și alte categorii ale blogului (le găsești în dreapta paginii) și creează slide-uri pentru școală. Am postat destul de multe articole pe bază de imagini, ce pot fi transformate în pps.
Ștergere